În această perioadă, din cauza epidemiei de coronavirus, activitatea instituțiilor din țara noastră este perturbată, cele mai multe reducând sau chiar eliminând interacțiunea directă a reprezentanților acestora cu cetățenii. Totuși, dacă se respectă restricțiile impuse în această perioadă sau noile reguli pentru interacțiunea cu autoritățile, cei interesați pot în continuare să inițieze procese sau să depună diverse reclamații. Citește articolul
De multe ori când fac plângeri la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), particularii nu aduc suficiente dovezi în vederea susținerii sesizărilor pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Sau roagă pe cineva să facă plângerea în locul lor (cum e un avocat), fără să anexeze dovada că acea din urmă persoană le reprezintă. Acestea sunt doar câteva situații care ar putea face imposibilă demararea unor investigații, în baza plângerilor făcute. ANSPDCP a prezentat principalele probleme care ar putea îngreuna sau opri demararea unei investigații, în raportul ei de activitate, pe 2018. Citește articolul
Despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se știe, în principal, că poate recunoaște petenților dreptul la despăgubiri pentru încălcarea unor drepturi, ceea ce este adevărat, dacă nu scăpăm din vedere că e vorba de drepturile prevăzute într-un anumit document. CEDO nu este o instanță de apel sau de recurs și cere îndeplinirea unor condiții pentru acceptarea unei cereri. Pe de altă parte, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu putem obține nici măcar atât. În principal, CJUE interpretează legislația Uniunii Europene (UE) pentru a se asigura că e aplicată așa cum trebuie, în mod similar, în toate țările UE. Din păcate, uneori, CJUE e adusă în discuție ca având funcțiuni similare cu CEDO, ceea ce este fals. Citește articolul