Noul proiect privind Codul de Procedura Civila

Cu ocazia prezentarii tezelor, Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat ca noul Cod de Procedura Civila are ca scopuri scurtarea duratei proceselor, evitarea exercitarii unor actiuni abuzive sau nejustificate si crearea unei practici judiciare unitare. 

Printre schimbarile preconizate se numara redefinirea competentei materiale si o noua procedura de citare si de  comunicare a actelor. 

In afara modalitatilor clasice de comunicare prin agenti procedurali sau alti salariati ai instantei, ori prin posta, va fi posibila, la cererea partii interesate si pe cheltuiala acesteia, si comunicarea prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid. 

De asemenea, citatiile si comunicarea altor acte de procedura se vor putea face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin orice alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia. 
___________

AvocatNet va prezinta integral Tezele prealabile ale noului Cod de procedura civila 

 _________________


TEZELE PREALABILE ALE NOULUI COD DE PROCEDURA CIVILA

I. Necesitatea elaborarii unei noi legislatii procesual-civile

Actualul sistem procedural reglementat de Codul de procedura civila, supus unor frecvente interventii legislative asupra diferitelor institutii a condus la o aplicare si interpretare neunitara, lipsita de coerenta, a legii de procedura civila, cu repercusiuni asupra duratei, eficientei si finalitatii actului de justitie.
A aparut, astfel, necesitatea gandirii unui sistem procedural civil modern care sa raspunda imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, si sa duca la cresterea calitatii activitatii acestui serviciu public. In acest scop, conceptia Noului Cod de procedura civila trebuie sa plece de la deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale simple si accesibile si accelerarea procedurii judiciare. Aceasta intrucat, administrarea serviciului public al justitiei presupune nu doar ca justitiabilii sa beneficieze de un tratament egal si nediscriminatoriu, ci si asigurarea respectului fata de acestia.
In activitatea de elaborare a proiectului noului cod se impune a fi avute in vedere conceptiile moderne privind desfasurarea procesului civil, rolul si atributiile participantilor la acest proces, in centrul atentiei situandu-se, desigur, preocuparea pentru recunoasterea si clarificarea, intr-un termen optim si previzibil, a drepturilor si intereselor legitime deduse judecatii.

II. Solutii legislative preconizate pentru Noul Cod de procedura civila

A. Reglementarea principiilor generale ale procesului civil

Noul Cod de procedura civila va reglementa pentru prima data, in mod expres, principiile fundamentale ce trebuie sa guverneze desfasurarea procesului civil, care isi au sorgintea in dispozitiile Constitutiei Romaniei, republicata, si ale unor acte internationale la care Romania este parte, cea mai importanta fiind Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Pana in prezent, principiile procesului civil erau in mare parte deduse din reglementarea constitutionala, din interpretarea unor texte aflate in diverse parti ale Codului de procedura civila, fiind mai curand o creatie doctrinara, sanctionata jurisprudential, decat un act de vointa expres al legiuitorului.
Aceste principii ale procesului civil vor fi urmatoarele: principiul liberului acces la justitie; principiul dreptului la un proces echitabil, intr-un termen optim si previzibil; principiul legalitatii; principiul egalitatii; principiul disponibilitatii; principiul bunei-credinte; principiul dreptului la aparare; principiul contradictorialitatii; principiul oralitatii; principiul nemijlocirii; principiul publicitatii; principiul respectului cuvenit justitiei;,principiul continuitatii; functionarea justitiei ca serviciu public; principiul rolului activ al judecatorului, in stransa interdependenta cu exercitarea dreptului de dispozitie al partilor si cu responsabilizarea acestora si a aparatorilor lor.

B. Redefinirea competentei materiale

Proiectul propune reasezarea competentei materiale, astfel incat:
- judecatoriile sa judece cauzele de valoare mica si/sau de complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica (in acest scop, vor fi introduse prevederi care sa asigure o modalitate unitara de a evalua obiectul cererii, astfel incat stabilirea competentei dupa valoare sa capete o solutionare rationala si unitara).
- tribunalele sa devina instante cu plenitudine de competenta pentru judecata in prima instanta;
- curtile de apel sa judece in principal apelurile;
- Inalta Curte de Casatie si Justitie sa devina instanta de recurs de drept comun si sa isi indeplineasca rolul constitutional de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii la nivel national.

Vor fi introduse prevederi care sa asigure o modalitate unitara de a evalua obiectul cererii, astfel incat stabilirea competentei dupa valoare sa primeasca o solutionare rationala si unitara.

C. Procedura de citare si comunicare a actelor

Prin proiect se va propune eficientizarea procedurii de citare si comunicare a actelor, adaptarea ei la noile realitati, in scopul asigurarii solutionarii intr-un termen optim si previzibil a cauzelor, cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea si dreptul la aparare. In afara modalitatilor „clasice” de comunicare prin agenti procedurali sau alti salariati ai instantei, ori prin posta, va fi posibila, la cererea partii interesate si pe cheltuiala acesteia, si comunicarea prin executori judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid. De asemenea, citatiile si comunicarea altor acte de procedura se vor putea face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin orice alte mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.
#PAGEBREAK#

D. Procedura contencioasa

D.1. Sesizarea instantei 
Cartea a II-a a Codului de procedura civila, dedicata procedurii contencioase, in fata primei instante si in caile de atac, va fi regandita astfel incat sa creasca eficienta activitatii de judecata si sa se reduca durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale.
Astfel, declansarea propriu-zisa a procesului civil, marcata prin fixarea primului termen de judecata, va fi conditionata de existenta unei cereri de chemare in judecata care indeplineste toate conditiile de forma si de fond prevazute de lege. Inainte de a se stabili primul termen de judecata – ce va deveni momentul de referinta in declansarea procesului - si de a fi comunicata paratului, cererea de chemare in judecata este supusa unui control „administrativ” al completului, aleatoriu stabilit, si unei proceduri de completare si corectare a lipsurilor cererii, in interiorul unui termen stabilit de instanta. In acest fel, se va evita comunicarea catre partea adversa a unor cereri informe, cu cheltuielile aferente angajarii unui avocat, precum si introducerea in circuitul procesual al instantelor a unor asemenea cereri. Aceasta faza premergatoare, presupunand corespondenta scrisa numai cu autorul cererii de chemare in judecata se va finaliza:
- fie prin conformarea la cerintele stabilite, conform legii, de instanta si fixarea primului termen de judecata, cu citarea paratului,
- fie, in cazul in care obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite - prin anularea cererii, printr-o incheiere data in camera de consiliu. Desigur, in acest caz, ca o garantie a respectarii legii, reclamantul va avea la indemana posibilitatea de a solicita reexaminarea incheierii de anulare.

D.2. Judecata. Cercetarea procesului

In ceea ce priveste judecata, Proiectul va prevedea regula cercetarii procesului in camera de consiliu, in timp ce dezbaterea procesului ramane preponderent in sedinta publica. Totusi, pentru a da expresie respectului la viata privata sau ordinii publice ori pentru ocrotirea unor categorii speciale de subiecte de drept, precum si in cazul in care partile solicita acest lucru, proiectul va prevedea posibilitatea desfasurarii in intregime a procesului fara prezenta publicului.
Proiectul va prevedea expres regula continuitatii membrilor completului pe tot parcursul judecatii. Este un mijloc de a asigura continuitatea si coerenta in cercetarea procesului, de responsabilizare a judecatorilor pentru modul de administrare a dosarului si de solutionare a cauzei si de sporire a increderii in actul de justitie.
In ceea ce priveste cercetarea procesului, sunt de mentionat noutatile in materia probelor: realizarea unei unificari de reglementare, in sensul de fi cuprinse in viitorul Cod de procedura civila nu numai prevederile referitoare la administrarea mijloacelor de proba, ci si cele care privesc admisibilitatea acestora, aspecte care, in prezent, sunt reglementate in Codul civil. De asemenea, alaturi de mijloacele de proba reglementate de lege lata in Codul de procedura civila, in Codul civil si in Codul comercial, se propun unele dispozitii ce vizeaza inscrisurile pe suport informatic (electronic), copii pe microfilme, contractele standardizate, formularele tipizate, biletele, tichetele si altele asemenea documente, imprimate sau neimprimate, utilizate la incheierea unor contracte si care vor avea regimul inscrisului sub semnatura privata.

D.3. Reguli pentru a asigura solutionarea cu celeritate a procesului

Urmarind desfasurarea cu celeritate a procesului, proiectul va prevedea cateva reguli care sa previna incercarile de tergiversare. Astfel, pe langa o procedura speciala, de sine-statatoare, indreptata impotriva incalcarii dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, proiectul va pune accentul pe caracterul exceptional al amanarilor pe care le poate acorda instanta de judecata, fie prin invoiala partilor, fie pentru lipsa de aparare. De asemenea, vor fi prevazute reguli riguroase privind stramutarea cauzelor si recuzarea judecatorilor, instrumente procesuale folosite cel mai adesea pentru tergiversarea proceselor.
In ceea ce priveste viitoarea noua procedura a contestatiei privind tergiversarea procesului – conforma cu deciziile CEDO care au sanctionat lipsa mijloacelor legale de a actiona in cazul depasirii termenului rezonabil –, partea care considera ca pricina este tergiversata va putea solicita luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata. Procedura va avea caracter incidental si se va desfasura in fata instantei investita cu solutionarea cauzei, care se va pronunta prin incheiere; impotriva incheierii se va putea introduce o cale de atac la instanta superioara. In solutionarea acesteia, instanta ierarhic superioara nu va putea oferi dezlegari asupra unor probleme de fapt sau de drept care sa anticipeze modul de solutionare a cauzei sau care sa aduca atingere libertatii judecatorului cauzei de a hotari in cauza dedusa judecatii. Pentru a nu exista riscul ca o astfel de procedura sa devina, ea insasi, un mijloc de tergiversare a procesului, abuzul in exercitarea acestei cai procedurale va fi sanctionat.
Tot in scopul evitarii amanarilor repetate si punand accent pe responsabilizarea justitiabililor pentru propriile lor procese, dand expresie, totodata, principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil, se va da un nou sens notiunii de termen in cunostinta. Astfel, in afara situatiilor in care, de lege lata, se considera termenul dat in cunostinta – cum ar fi situatia in care partea s-a prezentat personal sau prin mandatar – va fi considerata a avea termenul cunoscut si partea careia, personal sau prin reprezentant, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare. In acest fel, costurile procesului vor scadea, prin evitarea citarii la fiecare termen a tuturor partilor, iar durata procesului se va reduce odata cu eliminarea termenelor in care, in prezent, procedura nu este indeplinita, cu toate ca partea, citata la termenele anterioare, are cunostinta despre existenta procesului. Aceasta modificare se va corela cu propunerile din proiect referitoare la extinderea modalitatilor de comunicare a actelor de procedura.
#PAGEBREAK#


E. Caile de atac

E.1. Regimul general al cailor de atac 

In ceea ce priveste caile de atac, in proiectul noului Cod de procedura civila este necesara introducerea unor noi reglementari cu caracter general referitoare la caile de atac, care sa includa enumerarea acestora, precum si clasificarea lor in cai ordinare si extraordinare.
De asemenea, se impune reglementarea expresa a principiului legalitatii cailor de atac, in sensul ca hotararea este supusa numai cailor de atac prevazute de lege. Totodata, se preconizeaza reglementarea expresa a subiectelor cailor de atac, care pot fi numai partile aflate in proces si care justifica un interes, cu exceptiile expres prevazute de lege.
Se are in vedere consacrarea legislativa a regulilor ierarhiei si unicitatii cailor de atac - recunoscute deja in doctrina si jurisprudenta -, fapt ce va avea drept consecinta imposibilitatea exercitarii unei cai extraordinare de atac inainte de exercitarea apelului. In cazul in care partile vor conveni expres, hotararea susceptibila de apel va putea fi atacata cu recurs, dar numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
De asemenea, se impune reglementarea posibilitatii de a se lua act de intelegere a partilor si de achiesare chiar si in caile de atac, precum si precizarea ca masurile administrative ale autoritatii judiciare nu vor putea face obiectul cailor de atac.

E.2. Apelul 

In proiectul noului Cod de procedura civila apelul este singura cale de atac ordinara. Se propune reglementarea unor aspecte noi, precum marirea duratei termenului de apel, ca regula generala, de la 15 la 30 de zile, pentru a permite redactarea in bune conditii a cererii de exercitare a apelului, consacrarea posibilitatii regularizarii cererii de apel, obligativitatea intampinarii, precum si obligativitatea apelantului de a raspunde la intampinare. De asemenea, proiectul vizeaza modificarea reglementarii de lege lata cu privire la apelul incident si apelul provocat, propunandu-se instituirea uneidistinctii clare intre apelul principal, apelul incident si apelul provocat -inlaturandu-se notiunea inadecvata de „aderare la apel” - si stabilindu-se astfel inca de la prima instanta cadrul procesual in care va avea loc judecata in apel.
Se preconizeaza precizarea mai exacta a efectului devolutiv al apelului si a limitelor sale, precum si a solutiilor pe care le poate pronunta instanta de apel, propunandu-se in acest sens reglementarea posibilitatii evocarii fondului de catre aceasta instanta, daca partile consimt expres, pentru ipoteza in care prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar apelul a fost admis si hotararea atacata a fost anulata.

E.3. Recursul 

In proiectul noului Cod de procedura civila, urmeaza sa se aduca imbunatatiri de substanta in materia recursului, care va deveni o cale extraordinara de atac exercitata esentialmente doar in cazuri exceptionale in care legalitatea a fost infranta.
Astfel, ca regula, in noua reglementare recursul va urmari sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile in concret, aceasta fiind una dintre modalitatile prin care se asigura o practica judiciara unitara la nivelul intregii tari. Totodata, vor fi prevazute expres hotararile care pot fi atacate cu recurs, cele care nu pot face obiectul acestei cai de atac, precum si cazurile de exceptie in care recursul se va judeca de instanta ierarhic superioara.
Se va reglementa, de asemenea, posibilitatea suspendarii executarii hotararii in cazul in care aceasta este atacata cu recurs, cu reconsiderarea conditiilor in care se poate dispune suspendarea la cererea partii interesate. Astfel, suspendarea executarii hotararii atacate la cererea partii interesate se va face numai de completul de judecata, nu de presedintele instantei sau sectiei.
Se propune marirea duratei termenului de recurs, ca regula generala, de la 15 la 30 de zile. Se va avea in vedere, de asemenea, regandirea motivelor de exercitare a caii de atac a recursului, prin reducerea acestora si impunerea unor conditii stricte de exercitare, astfel incat acestea sa vizeze exclusiv legalitatea hotararii si nu fondul acesteia,cu precizarea ca aceste motive pot fi primite numai daca nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului.
Alte masuri preconizate vizeaza instituirea obligativitatii pregatirii dosarului pentru instanta de recurs, ca si in cazul apelului, la instanta a carei hotarare se ataca, precum sireglementarea, ca si in cazul apelului, a recursului incident si a recursului provocat.
Ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, datorita specificului acestei cai de atac, care vizeaza exclusiv legalitatea hotararii, incercandu-se astfel evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana.
Totodata, se preconizeaza reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor, ca principala modalitate in care in statele membre ale Uniunii Europene, precum si in alte state, se incearca degrevarea instantei supreme.
Cu privire la solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs, se preconizeaza eliminarea solutiei modificarii hotararii in caz de admitere a recursului, care a dus la numeroase nemultumiri ale justitiabililor, fiind preferabil sa se pastreze numai solutia casarii hotararii si a rejudecarii procesului in cazul in care s-au savarsit nelegalitati.
Referitor la efectele casarii, se va reglementa expres procedura rejudecarii in fond dupa casare, precum si principiul non reformatio in peius. Astfel, se propune ca instanta de casare sa poata constata, din oficiu, prin dispozitivul hotararii de casare, desfiintarea actelor de executare sau de asigurare facute in puterea unei hotarari casate.

E.4. Contestatia in anulare si revizuirea

Proiectul va mentine reglementarea actuala privitoare la contestatia in anulare si revizuirea, cu clarificarea unor aspecte terminologice si valorificarea unor principii dezvoltate de jurisprudenta si doctrina.
Cu titlu de noutate, se are in vedere reglementarea posibilitatii exercitarii revizuirii in cazul in care, dupa ce hotararea judecatoreasca a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul acelei exceptii. Acest nou caz de revizuire va veni in completarea reglementarii procedurii de solutionare a exceptiilor de neconstitutionalitate in ipoteza in care cauza aflata pe rolul instantei judecatoresti nu va mai fi suspendata pe perioada solutionarii acestei exceptii.
Se va reglementa posibilitatea exercitarii revizuirii si in cazul hotararilor judecatoresti care nu evoca fondul, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. Va fi reconsiderat termenul de introducere a cererii de revizuire, in scopul acordarii partilor a posibilitatii reale de a obtine desfiintarea unei hotarari definitive prin intermediul acestei cai de atac, dar si a disciplinarii activitatii participantilor la procesul civil.
Referitor la calea de atac ce se poate exercita impotriva hotararilor date in urma judecarii cererii de revizuire, se propune reconsiderarea solutiei de lege lata. Astfel, in cazul in care cererea de revizuire a fost solutionata de una din sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se va institui posibilitatea atacarii acestor hotarari in fata completului de 9 judecatori din cadrul acestei instante.

E.5. Recursul in interesul legii

Fara a-si propune schimbarea conceptului de recurs in interesul legii, Proiectul va eficientiza reglementarea acestei institutii, pe de o parte, prin largirea categoriei de persoane care pot sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie (de exemplu, dobandeste calitate procesuala activa colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), iar, pe de alta parte, prin instituirea unor reglementari care detaliaza procedura de solutionare a acestuia, aducand un plus de consistenta acestui mecanism de unificare a practicii judecatoresti, cum sunt cele privind: desemnarea judecatorilor raportori, consultarea jurisprudentei si a doctrinei, solicitarea opiniei unor specialisti in materie, intocmirea raportului si proiectului solutiei ce se propune a fi data in recursul in interesul legii, comunicarea in timp util a raportului catre judecatorii Inaltei Curtide Casatie si Justitie, motivarea deciziei in termen scurt, publicarea in Monitorul Oficial.
Astfel, Proiectul va propune intocmirea unui raport de catre trei judecatori specializati in materie - raport care ofera judecatorilor care urmeaza a solutiona cauza toate elementele necesare in vederea pronuntarii hotararii, precum si propunerea unei solutii motivate.
Tinand seama de rolul deosebit de important pe care recursul in interesul legii il are pentru crearea unei practici unitare, prin proiect se va stabili cvorumul si numarul de voturi necesare pentru solutionarea acestuia, un termen de solutionare, precum si un termen de redactare a hotararii.

F. Procedura pentru unificarea practicii judiciare

Lipsa de unitate a practicii judiciare este unul dintre aspectele negative cele mai daunatoare ale activitatii instantelor judecatoresti, fiind daunatoare, pentru interesele celor ce apeleaza la un serviciu public al carui raspuns este imprevizibil, pentru mediul economic si cel al investitiilor, ca si pentru functionarea sistemului, in general.
Pe langa procedura clasica a recursului in interesul legii, proiectul va propune si un nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care sa contribuie la transformarea jurisprudentei romanesti intr-una predictibila, apta sa raspunda asteptarilor rezonabile ale justitiabililor si, totodata, sa conduca la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor cailor de atac. Aceasta procedura presupune, in linii generale, solicitarea rezolvarii de principiu a unei probleme de drept de care depinde solutionarea unei cauze, problema de drept asupra careia instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod neunitar. Aceasta solicitare se va adresa, din oficiu sau la cererea partilor, Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre judecatorul investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta.
Pentru asigurarea eficacitatii acestui nou mecanism, se va acorda deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie caracter obligatoriu atat pentru instanta ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cat si pentru toate celelalte instante. In acelasi scop, vor fi prevazute formalitati de publicitate care sa garanteze accesul instantelor si justitiabililor la solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

G. Arbitrajul 

Proiectul Noului Cod de procedura civila va avea in vedere ca modificarile in materia arbitrajului sa transforme aceasta procedura alternativa de solutionare a litigiilor intr-una atractiva, supla si moderna care, prin flexibilitate si celeritate sa aiba efecte benefice in sensul reducerii volumului de activitate al instantelor judecatoresti. Pentru a-i determina pe cei ajunsi intr-o stare litigioasa sa se adreseze acestei forme de „justitie privata”, dar fara a abandona ideea asigurarii unui cadru procedural riguros, se propun urmatoarele:
§ modificarea criteriilor de delimitare a sferei litigiilor care pot face obiectul arbitrajului:
- eliminarea referirii la litigiile patrimoniale care a creat probleme in practica si mentinerea criteriului „drepturile asupra carora se poate face tranzactie”;
- litigiile in care sunt parti persoanele juridice de drept public pot fi solutionate prin arbitraj; solutia exista la nivelul unor acte normative speciale, dar se impune si reglementarea ei in proiectul Codului de procedura civila;
§ prevederea unei instante unice – tribunalul de la locul arbitrajului -, competenta sa intervina pentru a solutiona problemele ce se pot ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului; pentru asigurarea celeritatii acestor pricini se va propune ca hotararea pronuntata de tribunal sa nu fie supusa cailor de atac.
§ reglementarea mai flexibila a formei scrise a conventiei arbitrale;
§ eliminarea conditiei cetateniei romane pentru arbitri;
§ introducerea prevederii potrivit careia neregularitatile procedurale neinvocate in termen se acopera;
§ stabilirea competentei curtii de apel de a judeca actiunea in anulare a hotararii arbitrale; hotararea curtii de apel este definitiva. #PAGEBREAK#

H. Executarea silita

Scopul noii reglementari procesual civile in materia executarii silite a viitorului Cod de procedura civila consta in executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca in cadrul procedurii de investire cu formula executorie, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat a creditorului si debitorului, cat si a oricarei alte persoane interesate.
Fata de reglementarea actuala a procedurii executarii silite, care a fost substantial reformata in anul 2000, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, principalele noutati de fond vor fi urmatoarele:

H.1. Dispozitii generale privind executarea silita:
 - reglementarea principalelor forme de executare silita, consacrarea expresa a principiului legalitatii executarii, ca aplicatie a principiului mai general al legalitatii procesului civil, si, mai ales, instituirea caracterului de drept comun in materia executarilor silite de orice fel a reglementarilor ce vor fi introduse in proiectul noului Cod de procedura civila
- ca temei al executarii silite, delimitarea judicioasa a categoriilor de hotarari - hotarari definitive si hotarari executorii -, renuntandu-se la categoria hotararilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscuta si este susceptibila de confuzii in practica, data cand hotararea devine definitiva fiind perceputa de parti ca fiind momentul cand hotararea nu mai este susceptibila de a fi desfiintata prin exercitarea vreunei cai de atac fie ea ordinara sau extraordinara;
- consacrarea, ca regula, a competentei generale a executorului judecatoresc de a efectua executarea silita; dreptul la un proces echitabil implica, intre altele, ca punerea in executare silita sa fie facuta de un organ de executare independent si impartial, deoarece executarea silita reprezinta a doua faza a procesului civil, in care principiile legalitatii, contradictorialitatii si respectarii dreptului la aparare ale tuturor partilor implicate in aceasta faza (deci, atat ale creditorului, dar si ale debitorului) trebuie sa subziste deopotriva in integralitatea lor si, sa fie, totodata, concrete si efective, iar nu formale si iluzorii, lasand pe debitor la discretia creditorului; or, pentru a asigura infaptuirea acestor principii sarcina realizarii executarii silite trebuie atribuita unui organ de executare care exercita atributii de autoritate publica, este independent si impartial, si este totodata aflat sub controlul direct ori indirect al Statului, care, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, este si ramane direct raspunzator de executarea prompta si efectiva a oricarui titlu executoriu; din aceste motive, nu pot sa existe simplii executori privati aflati in serviciul sau controlul creditorilor ori altor persoane sau entitati nestatale si care nu ofera garantiile de independenta si impartialitate in cadrul procedurii de executare silita, impunandu-se de urgenta punerea de acord atat a Codului de procedura civila, cat si a Legii nr. 188/2000 a executorilor judecatoresti cu reglementarile constitutionale si europene in materie (potrivit acestor din urma reglementari functia de executor nu este exercitata de simplii salariati ai creditorilor, ci fie de catre functionari publici aflati in subordinea instantelor judecatoresti, fie de catre persoane care exercita o functie publica autonoma, concedata, in conditiile legii, de catre Stat, dar aflata sub indrumarea si controlul nemijlocit al acestuia);
- introducerea unor reglementari noi, potrivit carora unele dintre masurile luate de organul de executare vor fi dispuse prin incheieri executorii. Aceste incheieri vor putea fi atacate cu plangere la instanta de executare competenta. Aceasta noua formalitate prezinta avantajul ca in cazul dat procedura plangerii provoaca controlul judecatoresc prealabil - de ex. asupra incheierii de incuviintare a executarii - si, implicit, asupra legalitatii titlului;
- instituirea obligatiei Statului de a asigura executarea prompta si efectiva a oricarui titlu, precum si a raspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neindeplinirii obligatiilor ce ii incumba, ca o garantie a respectarii dreptului la un proces echitabil, consacrat de Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale si, din 2003, si de Constitutia Romaniei (art. 21 alin. 3);
- introducerea unor reglementari noi in legatura cu interventia altor creditori in cursul urmaririi silite, care nu trebuie sa fie intempestiva si sa prejudicieze drepturile creditorilor urmaritori, astfel incat daca interventia este tardiva, creditorii chrirografari, chiar daca au un titlu executoriu, nu pot participa decat la distribuirea sumei ramase dupa indestularea creditorilor urmaritori, dar ei au, desigur, dreptul sa porneasca urmarirea silita asupra altor bunuri urmaribile ale debitorului;
- marirea durateitermenului general de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita de la 3 la 5 ani. Implinirea termenului de prescriptie va avea ca efecte pierderea puterii executorii a titlului executoriu si stingerea dreptului de a obtine executarea silita. In cazul hotararilor judecatoresti, daca dreptul material la actiune este imprescriptibil, creditorul va putea obtine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat.

H.2. Urmarirea silita mobiliara: 

- reglementarea riguroasa a modalitatilor de valorificare a bunurilor mobile supuse executarii silite: vanzarea amiabila facuta de debitor, cu acordul creditorului, vanzarea directa savarsita de executor fara licitatie publica, vanzarea titlurilor de valoare negociabile si a unor bunuri cu regim de circulatie special;
- reintroducerea dispozitiilor privind urmarirea veniturilor generale ale imobilului, tinandu-se seama de noul sistem de publicitate imobiliara, bazat pe cartea funciara si de faptul ca din motive economice vanzarea imobilului nu ar fi eficienta, deoarece existenta unor contracte de inchiriere sau arendare de lunga durata ar face sa scada pretul de vanzare si interesul pentru cumparare.

H.3. Urmarirea silita imobiliara: 

- instituirea unor reguli noi privind notarea inceperii urmaririi silite si atunci cand dreptul de proprietate nu este intabulat pe numele debitorului, ci numai inscris provizoriu, insa conditionat de justificarea inscrierii provizorii facute in favoarea debitorului sau, dupa caz, de radierea inscrierii provizorii facute in folosul unei terte persoane, precum si referitoare vanzarea in intregime a imobilului aflat in indiviziune, chiar daca este urmarit numai in parte, la cererea tuturor coproprietarilor;
- licitatia propriu-zisa si adjudecarea nu vor asigura dobandirea imediata a imobilului, ci numai o dobandire provizorie in folosul adjudecatarului, pentru a da posibilitatea debitorului, tertului detinator si oricarei alte persoane interesata de a ataca, pe cale de contestatie la executare, actul de adjudecare, in cazul in care vanzarea le-ar fi prejudiciabila, dar, o data adjudecarea ramasa definitiva, adjudecatarul dobandeste un drept real inatacabil, care nu mai poate fi contestat pe nici o alta cale.

H.4. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate: 

- instituirea unei proceduri specifice privind distribuirea acestor sume, constand in fixarea unui termen pentru depunerea creantelor, urmat de intocmirea de catre executor a proiectului de distribuire a sumelor, care este supus formalitatilor de publicitate in vederea formularii eventualelor contestatii. In cazul in care nu se vor formula contestatii sau acestea vor fi respinse, proiectul de distribuire va deveni definitiv, iar executorul judecatoresc va proceda la eliberare, tinand seama de specificul anumitor creante, respectiv dupa cum acestea sunt sau nu afectate de termen, conditionale, garantate ori periodice;
- in cazul in care vor exista obiectiuni cu privire la proiectul de distribuire se propune instituirea unei proceduri noi in vederea concilierii partilor interesate. Daca se ajunge la un acord al partilor, executorul va lua act de acest acord si va proceda la repartizarea sumelor potrivit intelegerii partilor. Cel nemultumit de proiectul de distribuire va putea introduce contestatie la instanta de executare, care se va solutiona potrivit unei proceduri speciale, pentru preintampinarea intarzierii in indeplinirea executarii silite.

H.5. Executarea silita directa: 
- se preconizeaza ca efectuarea executarii silite sa se faca atat in contra debitorului, cat si impotriva tuturor persoanelor care ocupa imobilul in fapt sau fara nici un titlu opozabil creditorului; in caz de reocupare a imobilului, creditorul va putea cere evacuarea debitorului in temeiul aceluiasi titlu executoriu nemaifiind necesar sa porneasca o noua judecata pentru a obtine un alt titlu executoriu;
- introducerea unor dispozitii speciale referitoare la executarea masurilor de incredintare a minorului si a programului de vizitare a acestuia. Din viitoarea reglementare va rezulta faptul ca minorul nu este obiect al executarii, el nu poate fi supus unor acte de executare prin forta, asupra lui nu se pot savarsi acte violente, traumatizante, iar interesul ocrotirii minorului va prevala si va trebui respectat cu prioritate, inclusiv in cazul punerii in executare a unei hotarari definitive, dar trebuie sa se asigure conditiile pentru executarea unei hotarari judecatoresti, chiar si in astfel de cazuri extrem de delicate. Nerespectarea unei astfel de hotarari de catre cel tinut sa permita o masura privitoare la minor va angaja nu numai o raspundere patrimoniala, dar si raspunderea penala a debitorului.


I. Procedurile speciale 

Vor fi reunite in Codul de procedura civila proceduri speciale reglementate actualmente in alte acte normative: procedura punerii sub interdictie, divortul, procedura de declarare a mortii, ordonanta de plata. Proiectul va propune clarificarea normativa a notiunilor tehnico-juridice prin care se desemneaza obiectul materiei reglementate, identificarea conditiilor de aplicare a procedurii speciale, instituirea unor reguli de declansare a procedurilor si de solutionare a cererilor specifice domeniului reglementat.
In privinta ordonantei presedintiale, proiectul va aduce o serie de noutati legislative:consacrarea normativa a conditiei „aparentei de drept” in admiterea ordonantei presedintiala, conditie admisa unanim de jurisprudenta; precizarea duratei maxime a masurii dispuse prin ordonanta presedintiala (daca hotararea nu cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului; transformarea cererii de ordonanta presedintiala intr-o cerere de drept comun; citarea partilor conform procedurii specifice in pricinile urgente va constitui regula.
Imparteala judiciara, in reglementarea noului cod, va promova principiul solutionarii litigiului pe baza intelegerii partilor. Astfel, vor dobandi caracter normativ interpretari dezvoltate in practica judiciara si in doctrina privitoare la procedura impartelii judiciare si reguli consacrate de practica vanzarii prin buna invoiala a bunurilor la licitatie si va fi prevazuta tranzactia partiala (cu privire numai la o parte dintre bunurile supuse impartelii si chiar numai la unii dintre co-partajanti, urmand ca procedura sa continue numai cu privire la aspectele necuprinse in tranzactie ori cu privire la partile nesemnatare). Vor fi mentionate expres principiile de suportare a cheltuielilor in cazul partajului judiciar (proportional cu caderea in pretentii). Va fi precizat efectul partajului incheiat voluntar printr-o tranzactie judiciara: efectul hotararii ce ar finaliza litigiul, daca nu s-ar fi incheiat tranzactia (autoritate de lucru judecat).
Proiectul va mentine partial reglementarea actuala a procedurii punerii sub interdictie, care va fi completata cu o procedura prealabila, ce presupune conlucrarea instantei cu autoritati, medici si institutii specializate in ocrotirea persoanelor cu maladii ce afecteaza sanatatea mintala. De asemenea, se va reglementa distinct procedura ridicarii interdictiei.
Noul Cod de procedura civila va conserva principiile reglementarii existente a procedurii divortului, cu simplificarea aspectelor referitoare la divortul prin acordul partilor. Astfel, va fi introdusa procedura divortului pe baza cererii acceptate de parat, va fi reglementat divortul pentru despartirea indelungata in fapt, pentru detentie indelungata si pentru motive care tin de starea sanatatii unuia dintre soti, capatand relevanta in plan procedural progresele realizate de Proiectul Codului civil in reglementarea institutiei desfacerii casatoriei.
Se va propune includerea in Proiectul Codului de procedura civila a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114/2007 privind combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, act normativ ce transpune in dreptul romanesc Directiva Consiliului Uniunii Europene si a Parlamentului European 2000/35/CE privind combaterea intarzierii platilor in tranzactiile comerciale.
#PAGEBREAK#
J. Procesul civil international

Referitor la procesele cu elemente de extraneitate, intrucat tendinta moderna in legislatia comparata promoveaza un corpus de norme dand solutii proprii la problemele specifice domeniului, plasand-l ca diviziune finala, fie in legea de drept international, fie in Codul de procedura civila, s-a optat pentru includerea acestui corpus de norme in Codul de procedura civila, avand in vedere ca reglementarea de lege lata in domeniul dreptului privat (Legea nr.105/1992) este propusa spre reglementare in Proiectul Codului civil in privinta normelor de drept substantial referitoare la raporturile cu elemente de extraneitate.

Registrul tematic al normelor mentionate cuprinde preponderent aspectele privitoare la competenta instantelor romanesti in litigiile cu elemente de extraneitate si problematica recunoasterii si executarii in Romania a hotararilor judecatoresti straine, acestora fiindu-le asimilate si sentintele arbitrale straine, fie ele pronuntate in arbitraje interne sau internationale. Solutiile retinute se inscriu in orientarile consacrate, neevidentiindu-se nevoia vreunor inovatii, iar in privinta exequatur-ului se mentine traditia legiuitorului si doctrinei romane, neprocedandu-se la examinarea pe fond a hotararii.

III. Surse de documentare avute in vedere la elaborarea Tezelor prealabile privind proiectul Codului de procedura civila, precum si la elaborare proiectului noului Cod de procedura civila

La elaborarea solutiilor legislative ale noului Cod de procedura civila al Romaniei vor fi avute in vedere ca instrumente normative nationale si internationale, dintre care amintim urmatoarele:
- Constitutia Romaniei, revizuita;
- Codul de procedura civila al Romaniei in vigoare;
- Codul de procedura civila din 1940 („Carol al II-lea”);
- Codul de procedura civila al provinciei Quebec (Canada);
- Codul de procedura civila francez; Legea nr. 91-650 din 9 iulie 1991 pentru reforma procedurilor civile de executie; Decretul nr. 2006-936 din 27 iulie 2006 relativ la procedurile de urmarire imobiliara si de distribuire a pretului unui imobil;
- Codul de procedura civila italian;
- Codul de procedura civila elvetian;
- Codul de procedura civila german;
- Codul de procedura civila finlandez;
- Codul de procedura civila olandez;
- Codul de executare al Republicii Moldova;
- Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;
- Directiva 2000/35/CE privind combaterea intarzierii la plata in tranzactiile comerciale;
- Regulamentul (CE) 805/2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate;
- Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 44/2001 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala;
- Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusa;
- Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 1896/2006 privind instituirea procedurii europene a somatiei de plata;
- Lucrarile Comisiei constituite la nivelul Uniunii Europene pentru redactarea unui Cod judiciar european;
- Codul de procedura civila model pentru America de Sud, elaborat de Institutul Sud-American de Drept Procesual.
- Principiile Procedurii civile transnationale elaborate sub auspiciile Institutului American de Drept si UNIDROIT.