În legãturã cu afirmaþiile reprezentanþilor PNL în cadrul conferinþei de
presã organizatã în ziua de 11.08.2003, referitoare la proiectele de Legi
privind organizarea judiciarã ºi statutul magistraþilor, Biroul de Presã al
Ministerului Justiþiei precizeazã urmãtoarele:
1.
Cele douã proiecte nu au fost „create în pripã”, dupã cum
doresc sã acrediteze ideea reprezentanþii Partidului Naþional Liberal spre a
dezinforma opinia publicã ºi a o induce în eroare. Ele au fost elaborate de
un colectiv format din specialiºti din cadrul Ministerului Justiþiei,
judecãtori de la Curtea Supremã de Justiþie, din cadrul tribunalelor ºi
curþilor de apel, procurori de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de
Justiþie, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele au
beneficiat de consultanþa permanentã a experþilor Comisiei Europene.
Departe de a fi fost “adoptate pe ºest”, dupã cum afirmã, eludând
adevãrul, reprezentanþii partidului citat, proiectele au fost aprobate de
Guvern la a treia lecturã, fiind supuse dezbaterii publice ºi publicate de
site-ul Ministerului Justiþiei încã de la prima lecturã (29 mai 2003).
Proiectele au fost discutate în ºedinþele de dialog social, cu
reprezentanþi ai patronatelor ºi sindicatelor, au fost transmise
principalelor organizaþii neguvernamentale care au comunicat observaþiile ºi
propunerile lor. În plus, proiectele au fost transmise tuturor partidelor
politice parlamentare ºi, în mod sigur, pentru Ministerul Justiþiei ar fi
fost mult mai utile observaþii ºi propuneri scrise de îmbunãtãþire a
textelor decât speculaþii ºi declaraþii politice. Dacã distinºii
reprezentanþi ai PNL, de formaþie juriºti, ar fi studiat aceste proiecte la
timpul potrivit, ar fi evitat penibilul situaþiei în care se aflã în prezent,
de a vorbi superficial, politicianist, dovedind cã sunt în afara subiectului.
Prin urmare, „în pripã” au fost formulate acuzaþiile distinsului
reprezentant al PNL care, în calitate de fost secretar de stat în cadrul
Ministerului Justiþiei, a avut prilejul sã-ºi materializeze ideile novatoare
prin modificarea Legii de organizare judecãtoreascã, pe care – nu a putut
sau nu a dorit ? – sã le aplice la vremea respectivã.
2. Suntem convinºi cã, în pofida faptului cã solicitã ritos ca proiectele
respective sã fie “însoþite ºi de proiectul de Lege privind Consiliul
Superior al Magistraturii”, reprezentanþii PNL-ului cunosc prea bine faptul
cã
proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului
Superior al Magistraturii este în lucru ºi urmeazã a fi definitivat ºi supus
aprobãrii Guvernului pânã la sfârºitul lunii septembrie. De asemenea,
este de neînþeles faptul cã, în timp ce cele douã proiecte sunt considerate
“anteproiecte”, pretinzându-se cã “nu se raporteazã la Constituþia în
vigoare”, Ministerul Justiþiei este criticat pentru cã “nu a elaborat ºi
proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Superior al
Magistraturii”, ºtiut fiind cã toate dispoziþiile privind acest organism
sunt modificate prin Legea de revizuire a Constituþiei României.
3.
Numãrul judecãtorilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu a
putut fi stabilit prin proiectul Legii privind organizarea judiciarã,
având în vedere modificarea Codului de procedurã civilã privind competenþa
instanþei supreme de a judeca toate recursurile. Acest numãr urmeazã a fi
stabilit ulterior prin hotãrâre a Guvernului în funcþie de volumul de
activitate. Textul prevede în mod expres cã numãrul judecãtorilor Înaltei
Curþi se stabileºte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,
organism în care Curtea este reprezentatã ºi, în consecinþã, afirmaþia cã
“numãrul judecãtorilor se stabileºte fãrã consultarea Curþii” nu are nici un
suport legal.
4.
Regulamentul privind organizarea administrativã ºi funcþionarea
Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se aprobã de Colegiul permanent al
Înaltei Curþi, format din preºedintele Curþii, vicepreºedintele,
preºedinþii de secþii ºi 5 judecãtori aleºi pe o perioadã de 5 ani în
adunarea generalã a judecãtorilor, astfel încât nu se poate susþine cã „judecãtorii
instanþei supreme vor fi puºi în situaþia penibilã de a se supune unui
Regulament intern la a cãrui adoptare ei nu vor mai participa în mod
direct”.
5. Cu privire la
prezidarea Completului de 9 judecãtori de cãtre
vicepreºedintele Curþii, recomandãm reprezentanþilor PNL sã vadã
dispoziþiile art. 18 ºi 19 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993,
republicatã în anul 1999 (!), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
care au fost preluate integral în proiect. Credem cã afirmaþiile fãcute
vis-a-vis de aceste texte se bazeazã pe faptul cã este mai uºor sã aduci
acuzaþii nefondate la adresa celor care au elaborat proiectul ºi a
Guvernului decât sã admiþi cã, într-o anumitã speþã la care se referã
reprezentanþii PNL, însuºi preºedintele Curþii Supreme a încãlcat propria
lege.
6. Deºi unul din principalele obiective ale celor douã proiecte constã în
consolidarea poziþiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin preluarea
de la ministrul justiþiei a tuturor atribuþiilor legate de cariera
magistraþilor – numire, promovare, numire în funcþii de conducere, formare
profesionalã –, reprezentanþii PNL speculeazã dispoziþiile alin. (4) al art.
50 din proiectul Legii privins statutul magistraþilor, pe care îl desprind
în mod nepermis din contextul reglementãrii.
Astfel, potrivit art. 50,
promovarea în funcþia de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se
face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii de
la curþile de apel care au calificativul „foarte bine” în ultimii 5 ani, nu
au fost sancþionaþi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã
ºi au o vechime minimã de 15 ani în funcþia de judecãtor sau procuror.
Evidenþa posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie este publicã ºi este disponibilã permanent pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie ºi a Ministerului Justiþiei. Magistraþii care îndeplinesc
condiþiile legale îºi pot depune candidaturile pentru funcþia de judecãtor
la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, însoþite de dosarul profesional, în
termen de 30 zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.
Din aceste texte rezultã clar competenþa exclusivã a Consiliului Superior
al Magistraturii în numirea judecãtorilor Înaltei Curþi, comisia prevãzutã
la alin. (4) al art. 50 neavînd alt rol decât acela de a analiza dosarele ºi
de a face recomandãri Consiliului Superior al Magistraturii, care însã nu
este þinut de aceste recomandãri.
Se simt cumva deranjaþi liberalii de faptul cã promovarea la Înalta Curte
se va face exclusiv pe criteriul competenþei profesionale ?
7. În ce priveºte
autonomia instanþei supreme, precizãm cã aceasta
nu este datã de reglementarea printr-o lege proprie, ci de conþinutul
reglementãrii.
8. Cu privire la
pãstrarea calitãþii de ordonator principal de credite
a ministrului justiþiei, precizãm cã reprezentanþii PNL omit în mod
intenþionat referirea la modalitatea de construire a bugetului. Astfel,
potrivit proiectului, bugetul este propus de cãtre curþile de apel,
preºedinþii acestora fiind ordonatori secundari de credite, iar cei ai
tribunalelor fiind ordonatori terþiari de credite, Ministerul Justiþiei
având doar atribuþia de centralizare a acestora ºi de susþinere în Guvern,
dupã obþinerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Gestionarea
ulterioarã a bugetului de cãtre ministrul justiþiei nu poate fi fãcutã fãrã
a þine seama de propunerile instanþelor.
Este cel puþin surprinzãtor ca un fost secretar de stat la Ministerul
Justiþiei – actualmente un “campion liberal al independenþei Justiþiei”, aºa
cum nu s-a dovedit a fi fost pe vremea când se afla în conducerea acestui
minister – sã nu aibã ºtiinþã despre modul în care se construieºte bugetul
Justiþiei !
Potrivit proiectului, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
este ordonator principal de credite, bugetul Curþii fiind gestionat de cãtre
acesta.
Comentarii articol (1)