Organizarea justitiei

Organizarea juridicara
     Ministerul Justitiei
     13 august 2003

   Avocatnet.ro reproduce mai jos luarea de pozitie a Ministerului Justitiei cu privire la o interventie a reprezentantilor PNL referitoare la proiectele de lege privind organizarea judiciara si statutul magistratilor. Dincolo de polemica vadita dintre cele doua parti, in acest comunicat se observa cateva dintre directiile in care se va modela legislatia privitoare la cele doua domenii enuntate mai sus. Aveti mai jos reprodus integral comunicatul in cauza:

În legãturã cu afirmaþiile reprezentanþilor PNL în cadrul conferinþei de presã organizatã în ziua de 11.08.2003, referitoare la proiectele de Legi privind organizarea judiciarã ºi statutul magistraþilor, Biroul de Presã al Ministerului Justiþiei precizeazã urmãtoarele:

1. Cele douã proiecte nu au fost „create în pripã”, dupã cum doresc sã acrediteze ideea reprezentanþii Partidului Naþional Liberal spre a dezinforma opinia publicã ºi a o induce în eroare. Ele au fost elaborate de un colectiv format din specialiºti din cadrul Ministerului Justiþiei, judecãtori de la Curtea Supremã de Justiþie, din cadrul tribunalelor ºi curþilor de apel, procurori de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele au beneficiat de consultanþa permanentã a experþilor Comisiei Europene.

Departe de a fi fost “adoptate pe ºest”, dupã cum afirmã, eludând adevãrul, reprezentanþii partidului citat, proiectele au fost aprobate de Guvern la a treia lecturã, fiind supuse dezbaterii publice ºi publicate de site-ul Ministerului Justiþiei încã de la prima lecturã (29 mai 2003).

Proiectele au fost discutate în ºedinþele de dialog social, cu reprezentanþi ai patronatelor ºi sindicatelor, au fost transmise principalelor organizaþii neguvernamentale care au comunicat observaþiile ºi propunerile lor. În plus, proiectele au fost transmise tuturor partidelor politice parlamentare ºi, în mod sigur, pentru Ministerul Justiþiei ar fi fost mult mai utile observaþii ºi propuneri scrise de îmbunãtãþire a textelor decât speculaþii ºi declaraþii politice. Dacã distinºii reprezentanþi ai PNL, de formaþie juriºti, ar fi studiat aceste proiecte la timpul potrivit, ar fi evitat penibilul situaþiei în care se aflã în prezent, de a vorbi superficial, politicianist, dovedind cã sunt în afara subiectului.

Prin urmare, „în pripã” au fost formulate acuzaþiile distinsului reprezentant al PNL care, în calitate de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiþiei, a avut prilejul sã-ºi materializeze ideile novatoare prin modificarea Legii de organizare judecãtoreascã, pe care – nu a putut sau nu a dorit ? – sã le aplice la vremea respectivã.

2. Suntem convinºi cã, în pofida faptului cã solicitã ritos ca proiectele respective sã fie “însoþite ºi de proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii”, reprezentanþii PNL-ului cunosc prea bine faptul cã proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Superior al Magistraturii este în lucru ºi urmeazã a fi definitivat ºi supus aprobãrii Guvernului pânã la sfârºitul lunii septembrie. De asemenea, este de neînþeles faptul cã, în timp ce cele douã proiecte sunt considerate “anteproiecte”, pretinzându-se cã “nu se raporteazã la Constituþia în vigoare”, Ministerul Justiþiei este criticat pentru cã “nu a elaborat ºi proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Superior al Magistraturii”, ºtiut fiind cã toate dispoziþiile privind acest organism sunt modificate prin Legea de revizuire a Constituþiei României.

3. Numãrul judecãtorilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie nu a putut fi stabilit prin proiectul Legii privind organizarea judiciarã, având în vedere modificarea Codului de procedurã civilã privind competenþa instanþei supreme de a judeca toate recursurile. Acest numãr urmeazã a fi stabilit ulterior prin hotãrâre a Guvernului în funcþie de volumul de activitate. Textul prevede în mod expres cã numãrul judecãtorilor Înaltei Curþi se stabileºte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, organism în care Curtea este reprezentatã ºi, în consecinþã, afirmaþia cã “numãrul judecãtorilor se stabileºte fãrã consultarea Curþii” nu are nici un suport legal.

4. Regulamentul privind organizarea administrativã ºi funcþionarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se aprobã de Colegiul permanent al Înaltei Curþi, format din preºedintele Curþii, vicepreºedintele, preºedinþii de secþii ºi 5 judecãtori aleºi pe o perioadã de 5 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, astfel încât nu se poate susþine cã „judecãtorii instanþei supreme vor fi puºi în situaþia penibilã de a se supune unui Regulament intern la a cãrui adoptare ei nu vor mai participa în mod direct”.

5. Cu privire la prezidarea Completului de 9 judecãtori de cãtre vicepreºedintele Curþii, recomandãm reprezentanþilor PNL sã vadã dispoziþiile art. 18 ºi 19 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993, republicatã în anul 1999 (!), cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care au fost preluate integral în proiect. Credem cã afirmaþiile fãcute vis-a-vis de aceste texte se bazeazã pe faptul cã este mai uºor sã aduci acuzaþii nefondate la adresa celor care au elaborat proiectul ºi a Guvernului decât sã admiþi cã, într-o anumitã speþã la care se referã reprezentanþii PNL, însuºi preºedintele Curþii Supreme a încãlcat propria lege.

6. Deºi unul din principalele obiective ale celor douã proiecte constã în consolidarea poziþiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin preluarea de la ministrul justiþiei a tuturor atribuþiilor legate de cariera magistraþilor – numire, promovare, numire în funcþii de conducere, formare profesionalã –, reprezentanþii PNL speculeazã dispoziþiile alin. (4) al art. 50 din proiectul Legii privins statutul magistraþilor, pe care îl desprind în mod nepermis din contextul reglementãrii. Astfel, potrivit art. 50, promovarea în funcþia de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii de la curþile de apel care au calificativul „foarte bine” în ultimii 5 ani, nu au fost sancþionaþi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã ºi au o vechime minimã de 15 ani în funcþia de judecãtor sau procuror. Evidenþa posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este publicã ºi este disponibilã permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi a Ministerului Justiþiei. Magistraþii care îndeplinesc condiþiile legale îºi pot depune candidaturile pentru funcþia de judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, însoþite de dosarul profesional, în termen de 30 zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii.

Din aceste texte rezultã clar competenþa exclusivã a Consiliului Superior al Magistraturii în numirea judecãtorilor Înaltei Curþi, comisia prevãzutã la alin. (4) al art. 50 neavînd alt rol decât acela de a analiza dosarele ºi de a face recomandãri Consiliului Superior al Magistraturii, care însã nu este þinut de aceste recomandãri.

Se simt cumva deranjaþi liberalii de faptul cã promovarea la Înalta Curte se va face exclusiv pe criteriul competenþei profesionale ?

7. În ce priveºte autonomia instanþei supreme, precizãm cã aceasta nu este datã de reglementarea printr-o lege proprie, ci de conþinutul reglementãrii.

8. Cu privire la pãstrarea calitãþii de ordonator principal de credite a ministrului justiþiei, precizãm cã reprezentanþii PNL omit în mod intenþionat referirea la modalitatea de construire a bugetului. Astfel, potrivit proiectului, bugetul este propus de cãtre curþile de apel, preºedinþii acestora fiind ordonatori secundari de credite, iar cei ai tribunalelor fiind ordonatori terþiari de credite, Ministerul Justiþiei având doar atribuþia de centralizare a acestora ºi de susþinere în Guvern, dupã obþinerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Gestionarea ulterioarã a bugetului de cãtre ministrul justiþiei nu poate fi fãcutã fãrã a þine seama de propunerile instanþelor.

Este cel puþin surprinzãtor ca un fost secretar de stat la Ministerul Justiþiei – actualmente un “campion liberal al independenþei Justiþiei”, aºa cum nu s-a dovedit a fi fost pe vremea când se afla în conducerea acestui minister – sã nu aibã ºtiinþã despre modul în care se construieºte bugetul Justiþiei !

Potrivit proiectului, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie este ordonator principal de credite, bugetul Curþii fiind gestionat de cãtre acesta.