Conditiile speciale ale contractului de munca la domiciliu

Pe langa acesta, flexibilizarea raporturilor juridice de munca a determinat³ si in tara noastra⁴, ca in majoritatea tarilor din lume, reglementarea unor contracte de munca speciale, in Codul muncii:

• Contractul individual de munca pe durata determinata (art. 80-86);
• Contractul individual de munca temporara (art. 87-100);
• Contractul individual de munca cu timp partial (art. 101-104);
• Contractul individual de munca la domiciliu (art. 105-107);
• Contracte cu programe inegale sau individualizate de munca (art. 114, respectiv art. 115).

Delimitarea intre contractele mentionate, respectiv intre acestea si cel tipic, o dau anumite conditii esentiale speciale. Aceasta separare nu este insa imperativa, intrucat, de exemplu, asa cum se arata si in literatura juridica⁵, contractul individual de munca la domiciliu este reglementat de art. 105-107 din Codul muncii, fie ca este vorba de un contract de munca pe durata determinata⁶ sau nedeterminata, cu timp integral sau partial, respectiv cu norma intreaga sau redusa de munca (dupa cum activitatea poate fi normata sau nu sub forma de norme de timp), de sine statator sau in cumul de functii, avand ca unica particularitate⁷ principala faptul ca munca (atributiile de serviciu) se executa la domiciliu/resedinta salariatului.

Intre conditiile caracteristice contractului individual de munca tipic sau general, definit de art. 10 din Codul muncii si cele speciale (derogatorii) care guverneaza contractul individual de munca la domiciliu, functioneaza o relatie gen-specie. De aceea, in contractul de munca la domiciliu, pe langa clauzele esentiale speciale, trebuie cuprinse si clauzele obligatorii, comune pentru orice contract individual de munca. Intrucat pentru acest contract special nu sunt reglementate reguli speciale cu privire la capacitatea partilor, obiectul, cauza si manifestarea valabila a consimtamantului, se aplica regulile generale in materie. Insa, la contractele de munca la domiciliu reglementate de legile speciale ce apartin dreptului securitatii sociale (Hotararea Guvernului nr. 679/2003 privind conditiile de detinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternal profesionist⁸, precum si Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap⁹ ) exista anumite conditii derogatorii cu privire la capacitatea subiectelor, precum si la manifestarea consimtamantului ¹⁰.

Nerespectarea conditiilor impuse de lege atrage nulitatea absoluta sau relativa a contractului de munca, ultima putandu-se acoperi ulterior.

Subliniem ca spre deosebire de Codul muncii romanesc care nu reglementeaza anumite incompatibilitati cu privire la subiectele contractului de munca la domiciliu, art. 310 din Codul muncii al Belorusiei stipuleaza ca nu se admite incheierea unui asemenea contract intre parinti si copii, soti, frati, surori, cumnati, nepoti si bunici, socri si gineri/nurori, iar in Italia¹¹ este interzisa incheierea contractelor de munca timp de un an, pentru intreprinderile care, aflandu-se in programe de restructurare, reorganizare si conversie, au luat masuri de concediere sau de suspendare a contractelor individuale de munca ale salariatilor proprii. De asemenea, subliniem ca daca din prevederile art. L 721 – 1 din Codul muncii francez reiese ca numai persoanele juridice indeplinesc conditia de a fi angajatori ai salariatilor cu munca la domiciliu, Codul muncii al Rusiei nu numai ca permite ca persoana fizica sa fie angajator (ca si Codul muncii al Romaniei¹² ) dar consacra acestei situatii un intreg capitol, anume Capitolul 48 intitulat Particularitati de reglementare a muncii salariatilor care muncesc la angajatori-persoane fizice (art. 303 – art. 309).

Codul muncii cuprinde dispozitii care enunta expres conditiile esentiale speciale pentru orice contract cu munca la domiciliu [art. 105 alin. (1) si (2), art. 106 si art. 107 alin. (1)] care, „practic, identifica aceasta tipologie de contract in cadrul formelor specifice de contracte individuale de munca” ¹³, iar celelalte [art. 105 alin. (3) si art. 107 alin. (2)], aduc in discutie caracterul conventional ce se poate manifesta si in stabilirea altor conditii prin intermediul contractului colectiv unic la nivel national sau prin cele subsecvente ¹⁴.

Din analiza art. 105 si a art. 106 din acelasi cod, reiese ca existenta contractului de munca la domiciliu depinde de urmatoarele elemente speciale:
a) contractul de munca la domiciliu sa fie incheiat in forma scrisa;
c) sa se precizeze expres ca salariatul lucreaza la domiciliu;
b) atributiile specifice functiei sa permita desfasurarea unei astfel de munci la domiciliul salariatului;
d) salariatul sa isi stabileasca singur programul de lucru;
e) partile sa stabileasca programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;
f) angajatorul sa asigure transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite realizate.
Aceste reguli sunt deopotriva aplicabile si actului aditional care modifica un contract initial tipic, in sensul ca partile hotarasc de comun acord (niciodata discretionar) ca munca sa se desfasoare pe viitor la domiciliul salariatului.

(A se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Conditiile speciale privind incheierea contractului de munca la domiciliu – elemente de drept comparat, in Revista romana de dreptul muncii nr. 2/2008, p. 23-50)


_________
¹A se vedea A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 373.
²A se vedea art. 17 alin. (2) si (3), art. 18 alin. (1) si (11)din Codul muncii.
³A se vedea, pe larg, A. Ticlea, Noi discutii privind flexecuritatea, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 6/2007, p. 11 - 16.
⁴“Si sub imperiul Codului muncii anterior, perioada in care munca la domiciliu nu era reglementata expres, in literatura juridica s-a evidentiat, in temeiul normelor constitutionale, ca nimic nu se opunea incheierii unui astfel de contract”. (A se vedea, I. T. Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 264, nota 3).
⁵A se vedea: O. Tinca, Contractul individual de munca la domiciliu, in „Dreptul”, nr. 8/2003, p. 33; A. Ticlea, op. cit., p. 626.
⁶In ceea ce priveste acest tip de contract se are in vedere o specie a acestuia – cel care reglementeaza munca prin agent de munca temporara (a se vedea A. Ticlea, op. cit., p. 620).
⁷A se vedea: O. Tinca, op.cit., p. 33; I.T. Stefanescu, op. cit., p. 264.
⁸Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 443 din 23.06.2003.
⁹Republicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 1 din 03.01.2008.
¹⁰A se vedea pentru detalii A. Cioriciu Stefanescu, Conditiile speciale privind incheierea contractului de munca la domiciliu – elemente de drept comparat, in Revista romana de dreptul muncii nr. 2/2008, p. 44-50)
¹¹A se vedea O. Tinca, op.cit., p. 38.
¹²„Trebuie precizat, insa, ca, de regula, angajatorul este o persoana juridica si numai ca exceptie el poate fi o persoana fizica.” (A. Ticlea, op. cit., p. 387).
¹³A. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, Vol. I, Articolele 1-107, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 540.
¹⁴Pana in prezent aceste contracte nu au reglementat aspecte privind munca la domiciliu.