Proiectarea si desfasurarea activitatii intr-o unitate presupune organizarea fiecarui loc de munca in parte, determinarea relatiilor si conexiunilor dintre acestea, stabilirea sarcinilor de serviciu ale salariatilor cu functii de conducere si de executie; in concret, o atare competenta apartine organelor de decizie ale angajatorului[1].
Autori:
Vrabie Tincuta
drd. Ana Cioriciu Stefanescu
1. Preliminarii
In scopul stabilirii raspunderilor in desfasurarea diverselor activitati, precum si pentru realizarea unei conduceri eficiente, orice unitate este organizata intr-un ansamblul de compartimente de munca, functii de conducere si de executie, relatii intre acestea, care constituie structura sa organizatorica
2.
Conducatorii locurilor de munca au atributii in acest sens, privind
3:
• fundamentarea tehnica economica si oportunitatea obiectivelor propuse;
• stabilirea strategiei si metodelor pentru realizarea acestor obiective;
• organizarea rationala si eficienta a productiei si a muncii in sectorul de activitate ce-l coordoneaza;
• elaborarea de norme de munca si normative de personal cu fundamentare tehnica; stabilirea volumului de munca si a conditiilor de calitate pe compartimente (uzina, sectii, ateliere, servicii, birouri etc. pana la locul de munca) si aducerea la cunostinta personalului a acestor atributii;
• aprovizionarea la timp si in bune conditii a tuturor sectiilor, atelierelor, compartimentelor cu materii prime, combustibil si energie, astfel incat sa se asigure desfasurarea ritmica a proceselor de productie;
• punerea la dispozitia salariatilor a instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparatelor, uneltelor, echipamentelor de protectie si de lucru necesare indeplinirii obiectivelor si a sarcinilor de munca;
• asigurarea documentatiilor, tehnologiilor si instructiunilor de lucru care sa asigure desfasurarea procesului de munca cu o inalta productivitate, fara pericole de accidentare sau imbolnaviri profesionale;
• instruirea personalului referitor la functionarea si exploatarea instalatiilor, masinilor, agregatelor si utilajelor, a instructiunilor tehnice de lucru, a normelor de manipulare, depozitare si folosire a materiilor prime si materialelor, precizarea obligatiilor si raspunderilor ce le revin la locul de munca, in indeplinirea la termen si de calitate a obiectivelor;
• utilizarea eficienta a utilajelor si suprafetelor de productie;
• studierea propunerilor primite prin sindicate sau direct de la angajati care vizeaza cresterea calitatii produselor si serviciilor sau imbunatatirea conditiilor de munca si sociale ale acestora;
• organizarea perfectionarii, calificarii sau recalificarii profesionale a salariatilor;
• utilizarea rationala a fortei de munca;
• stabilirea normelor de protectie a muncii si controlul respectarii lor.
2. Temeiul elaborarii fiselor posturilor
Instrumentul prin care se materializeaza prerogativa organizarii si functionarii unitatii este regulamentul de organizare si functionare.
In practica
4, lipsa unei reglementari care sa consacre insasi notiunea de regulament de organizare si functionare antreneaza confuzii intre continutul sau si continutul regulamentului intern.
Primele reprezinta tot acte interne ale angajatorilor. Numai ca elaborarea lor nu constituie o obligatie
5, ci un drept, iar continutul lor are o alta natura decat cea a regulamentelor interne. Intr-adevar, conform art. 40 alin. 1 lit. a din Codul muncii
6, angajatorul are dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii iar, tocmai regulamentul mentionat este instrumentul prin care se materializeaza acest drept.
Prin acesta se stabileste, in principal, asa-numita organigrama a unitatii, adica structura sa functionala, compartimentele componente (sectii, ateliere, servicii, birouri, locuri de munca), atributiile acestora, raporturile dintre ele
7.
Deci, fara indoiala, regulamentul de organizare si functionare constituie temeiul elaborarii statului de functii si a fiselor posturilor pentru fiecare loc de munca.
In acest sens, art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii prevede ca angajatorul are dreptul sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati.
Corelativ acestui drept, angajatorului ii revine obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii
8 cu privire la anumite obligatorii esentiale dintre care fac parte si acele informatii referitoare la atributiile postului, conform art. 17 alin. (1) si (2) lit. d) din acelasi cod.
3. Natura juridica a fisei postului
Potrivit lit. F din Anexa la Ordinul Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca
9, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca. In acelasi sens sunt si prevederile lit. F din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2895/2006
10.
Rezulta, pe de o parte, ca fisa postului este parte integranta a contractului individual de munca si, pe de alta parte, ca va fi supusa, ca orice act secundar (anexa) principalelor reguli care guverneaza actul principal:
#PAGEBREAK#
1. nu va putea contine prevederi contrare legii [a se vedea art. 11 din Codul muncii];
2. se va inregistra la inspectoratul teritorial de munca ca si contractul individual de munca, initial sau ori de cate ori intervin modificari, prin act aditional
11 [a se vedea art. 1, respectiv art. 2 alin. (2) lit. a) din Legii nr. 130/1999 privind unele masuri pentru protectia persoanelor incadrate in munca
12].
Desgur ca in cazul stabilirii functiilor publice, fisa postului este act aditional la actul administrativ de numire in functie.
Fiind anexa la contractul individual de munca, respectiv la actul administrativ de numire in functie, prin semnare, atat fisa postului cat si actele principale pe care le urmeaza devin obligatorii pentru parti, cu conditia ca fiecare clauza sau sarcina de lucru sa fie stabilita conform legii.
In acest sens art. 57 alin. (1) di Codul muncii dispune ca nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.
Deci, atributiile din fisa postului trebuie sa corespunda functiei in care este incadrat salariatul si nu unei alte functii sau meserii. Orice alte sarcini care nu au fost expres precizate, initial - la incheirea contarctului individual de munca, trebuie sa fie echivalente celor astfel stabilite. Avem in vedere, in acest sens, atributiile unor functii compatibile cu felul muncii - pentru a caror ocupare se cer calificari inrudite. Asemenea sarcini trebuie sa aiba caracter de exceptie; impunerea
oricaror altor sarcini care nu sunt echivalente, cu rea credinta, constituie un abuz
13.
4. Descrierea posturilor
Pornind de la definitia doctrinara a functiei
14 - “expresie sintetica si generalizata a ansamblului de atributii si sarcini de serviciu, corespunzatoare unei anumite specialitati, profesii sau activitati de profil administrativ sau de specialitate (tehnic, economic, juridic, artistic, didactic, de cercetare, medical etc.” – reiese ca functia este cea care descrie posturile.
Similare sunt si prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici
15, potrivit caruia “functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome”.
In detalierea acestor prevederi art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici
16 dispune ca “
Postul aferent unei functii publice reprezinta suma atributiilor stabilite unei pozitii din structura unei autoritati sau institutii publice. Acestea se stabilesc pe baza: a) atributiilor si functiilor stabilite prin acte normative pentru autoritatea sau institutia publica respectiva; b) structurii organizatorice aprobate; c) activitatilor care implica exercitarea prerogativelor de putere publica”.(s.n.)
Mai sugestive sunt prevederile art. 4 alin. (2) din Metodologia de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite si a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru personalul angajat in structurile administratiei publice locale si in serviciile publice din subordinea acestora, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 775/1998
17, care arata ca: “Postul reprezinta un ansamblu de operatiuni sau de activitati prin care se realizeaza, total sau partial, anumite atributii specifice din domeniul de activitate al institutiei publice.
Postul se caracterizeaza, in principal, dupa caz, prin functia, gradul profesional sau treapta profesionala a ocupantului postului” (s.n.)
In explicatiile din Clasificarea ocupatiilor din Romania, functia este definita ca activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierarhie functionala de conducere sau de executie. Functiile sau meseriile exercitate de persoane
descriu tocmai ocupatiile care fac obiectul actului mentionat. In acesta, functiile sunt ordonate in grupe majore, de la 1 la 5, descrescator, dupa nivelul studiilor cerute.
Datorita importantei acestei Clasificari, art. 15 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
18 stipuleaza ca utilizarea ei este obligatorie la completarea documentelor oficiale, prin acestea intelegand contracte individuale de munca (din sectorul privat si public), acte administrative de numire in functie, carnete de munca, legitimatii etc.
#PAGEBREAK#
Nerespectarea regulii de mai sus constituie contraventie sanctionata cu ameda cuprinsa intre 3.000 lei la 5.000 lei, conform art. 113 lit. b) coroborat cu art. 114 alin. (1) lit. a) din acelasi act normativ.
Totodata, Clasificarea ocupatiilor din Romania contine minimul de atributii corespunzatoare fiecarei grupe, categorii de functii, fiind astfel un ghid important pentru detalierea atributiilor fiselor de post, potrivit specificului domeniului de activitate al fiecarui angajator. Toate celelalte atributii trebuie sa fie de aceeasi natura cu cele continute de clasificarea mentionata. Ghiduri importante mai sunt: Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare
19 , precum si hotararile de Guvern privind organizarea studiilor universitare de licenta si aprobarea listei domeniilor si specializarilor din cadrul acestora, aplicabile pentru fiecare ciclu de absolventi; de exemplu, Hotararea Guvernului nr. 635/2008
20 este ultima, din cele care apar, in functie de organizarea/reorganizarea sistemului, consituind un reper pentru celelalte – in finalul fiecareia se face referire la cea anterioara
21.
Unele functii din Clasificarea ocupatiilor din Romania, precum si regulile de ocupare a acestora (referitoare la nivelul de studii si la calificare) sunt reluate in Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata si in actele normative de salarizare a personalului contractual din administratia publica.
Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 188/1999, categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:
a) director general si director general adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale (sau ale autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala care au un numar de minimum 150 de posturi), precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;
b) director si director adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;
c) secretar al unitatii administrativ-teritoriale;
d) director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, in cadrul institutiei prefectului, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora;
e) sef serviciu, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia;
f) sef birou, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia.
Ocuparea unei functii publice de conducere poate fi:
a) definitiva, atunci cand acestea se ocupa prin concurs sau examen pe perioada nedeterminata sau determinata;
b) temporara, atunci cand ocuparea functiilor are loc fara concurs.
Conform art. 66 din Legea nr. 188/1999, pentru a participa la concursul de ocupare sau promovare definitiva intr-o functie publica de conducere, functionarii publici trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fie absolventi de masterat sau de studii postuniversitare in domeniul administratiei publice, management sau in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice;
b) sa fie numiti intr-o functie publica din clasa I;
c) sa indeplineasca cerintele specifice prevazute in fisa postului;
d) sa aiba minim 2 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de conducere de sef birou, sef serviciu si secretar al comunei, precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora, respectiv minim 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea celorlalte functii publice de conducere decat cele mentionate anterior;
e) sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata.
Conform art. 9 din Legea nr. 188/1999, functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza:
a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta (inspector, consilier, expert, consilier juridic, auditor);
b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma – referent de specialitate;
c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat - referent.
Conform art. 15 din Legea nr. 188/1999 functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale (in cadrul carora exista trepte se salarizare), dupa complexitatea atributiilor, dupa cum urmeaza: a) superior, ca nivel maxim; b) principal; c) asistent; d) debutant.
Functiile de regim contractual si clasificarea acestora se pot observa doar in actele normative de salarizare a personalului contractual din administratia publica.
Astfel, functiile de conducere sunt relativ similare ca denumire celor din sistemul functiei publice: secretar general, secretar general adjunct, director, sef departament, director general, secretar, inspector de stat sef, director general adjunct, inspector de stat sef adjunct, director, inspector sef, director adjunct, inspector sef adjunct, contabil sef, inginer sef, sef serviciu, sef sectie, sef serviciu contencios, sef birou, sef atelier, sef laborator, sef oficiu, sef formatie muncitori, dar si specifice. O serie de functii care dupa denumire ar parea de conducere sunt de fapt de executie – cele denumite de “specialitate specifice”: sef birou senatorial, sef cabinet, director de cabinet
22.
Functiile de executie se clasifica pe grade profesionale - pentru a caror ocupare sunt necesare studii superioare de lunga sau de scurta durata (consilier, expert, inspector de specialitate, referent de specialitate, revizor contabil, auditor, consilier juridic, respectiv tehnician-economist, secretar superior, referent, interpret relatii, interpret profesional, subinginer), respectiv pe trepte profesionale - pentru a caror ocupare sunt necesare studii medii, ori generale, dupa caz (referent, respectiv magaziner casier etc.). Remarcam si unele deosebiri cum ar fi faptul ca in administratia publica centrala sau in serviciile deconcentrate functiile din prima categorie au prevazut un grad in plus, la fel cum functia de referent de specialitate are doar gradul maxim III, fata de cele din administratia publica locala unde un grad in plus este prevazut la functia de consilier juridic iar functia de referent de specialitate poate avea si gradul maxim, anume IA. Aceste functii au prevazut si gradul debutant, cu exceptia functiei de auditor
23.
#PAGEBREAK#
In cadrul aceluiasi grad sau treapta a functiei de executie exista o ierarhizare pecuniara deoarece salariile sunt stabilite intre anumite limite aplicate fiecarei persoane dupa punctajul obtinut la evaluarea performantelor profesionale individuale, calculat cu ocazia incadrarii in post, anual in vederea stabilirii dreptului la promovare sau cu ocazia acesteia. Treapta sau gradul profesional, reprezinta echivalentul gradului pentru functiile publice
24.
Art. 4 alin. (2) din Metodologia de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza intre limite si a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru personalul angajat in structurile administratiei publice locale si in serviciile publice din subordinea acestora, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 775/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca in scopul stabilirii functiei angajatului si a nivelului salariului de baza individual intre limitele prevazute de lege se realizeaza evaluarea posturilor din statul de functii aprobat anual.
Evaluarea posturilor se face pe baza unor criterii reprezentand cerinte de ocupare a acestora, care sunt prezentate in fisa de evaluare a postului, al carei model este redat de Anexa nr. 1 la Metodologie. Pe baza fisei de evaluare a postului, seful ierarhic intocmeste fisa postului pentru fiecare angajat, potrivit modelului prezentat in Anexa nr. 2. la Metodologie. Fisa postului se aproba de ordonatorul de credite bugetare si se transmite, sub semnatura, fiecarui angajat, respectarea acesteia fiind obligatorie pentru partile raportului de munca.
Pentru posturile care se ocupa in regim de functie publica, fisa postului defineste si delimiteaza, in principal, urmatoarele elemente: a) contributia la realizarea scopurilor, functiilor, atributiilor si obiectivelor institutiei; b) continutul si rezultatele preconizate ale muncii care va fi prestata; c) limitele de autoritate aferente exercitarii functiei publice; c) cerintele si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a ocupa postul respectiv.
Principalele elemente care trebuie avute in vedere la intocmirea fisei postului sunt cuprinse in modelul prevazut in Anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, care a fost modificata de Hotararea Guvernului nr. 1173/2008
25.
Precizam ca pe langa faptul ca functionarul public trebuie sa fie apt de a indeplini atributiile din fisa postului, el mai trebuie sa indeplineasca conditiilor specifice din fisa postului, stabilite potrivit modelului mentionat. Aceasta conditie este relativ noua, fiind introdusa expres in sistemul nostru de drept, pentru ocuparea functiilor publice prin toate modalitatile , de art. XIII pct. 37 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
#PAGEBREAK#
Mentionam ca intre atributiile postului si descrierea (definirea) lor trebuie sa existe o stransa legatura. In acest sens, art. 111 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 stipuleaza ca autoritatile si institutiile publice care au prevazute in statele de functii posturi de natura contractuala, care presupun exercitarea unor atributii dintre cele prevazute la art. 2 alin. (3)
27, au obligatia de a le transforma in functii publice prin act adeministrativ cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici28. Aceasta exercita managementul functiei publice, deci si in ceea ce priveste analiza si descrierea posturilor in administratia publica.
______
1A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 458.
2Ibidem, p. 459.
3Ibidem, p. 459.
4 I.T. Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 47.
5A se vedea, pentru dezvoltari, I.T. Stefanescu, Consideratii referitoare la Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, cu privire speciala asupra domeniului muncii, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 2/2002, p. 9-14.
6 A se vedea in acest sens, A. Cioriciu Stefanescu, Regulamentul intern - reglementare si sanctiune, pe www.Avocatnet.ro.
7Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
8Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca, potrivit art. 17 alin (1)
1din Codul muncii.
9Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 04.03.2003, modificata si completata ulterior.
10Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea V, nr. 5 din 29.01.2007, modificat si completat ulterior.
11Din coroborarea art. 17 alin. (2) lit. d) cu alin. (3) si alin. (4) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, reiese ca prin modificarea fisei postului se modifica in special atributiile acestuia, deci "felul muncii”, in sensul art. art. 41 alin. (3) lit. c) din acelasi act normativ. A se vedea in acest sens A. Cioriciu Stefanescu, Prin modificare fisei postului se schimba felul muncii?, pe www.Contractdemunca.ro.
12Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 20.03.2007.
13A se vedea si A. Cioriciu Stefanescu, Expresia ‘orice alte sarcini” nu este permisa intr-o fisa de post, pe www.Contractdemunca.ro
14A se vedea si: S. Beligradeanu, I. Traian Stefanescu, Dictionar de drept al muncii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 78, in
15A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 441
16Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29.05.2007.
17Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 530 din 14.07.2008 modificata si completata ulterior.
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 06.11.1998 modificata si completata ulterior prin Hotararea Guvernului nr. 157/1999 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 117 din 22.03.1999).
18Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 06.02.2002, modificata si completata ulterior.
19Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 614 din 07.07.2004, modificata si completata ulterior.
20Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 834 din 11.12.2008.
21A se vedea si A. Cioriciu Stefanescu, Expresia “‘orice alte sarcini” nu este permisa intr-o fisa de post, pe www.Contractdemunca.ro
22I. Petrea, A.Cioriciu Stefanescu, Consideratii teoretice si practice privind promovarea in administratia publica, in Revista romana de dreptul muncii, nr. 4/2008, p. 84.
23Ibidem.
24Ibidem, p. 85.
25Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 02.10.2008, modificata si completata ulterior.
26A se vedea in acest sens: A. Cioriciu Stefanescu, Prin cate modalitati se poate ocupa o functie publica?, pe www.Contractdemunca.ro; I Petrea, A. Cioriciu Stefanescu, Suspendarea ocuparii prin concurs a posturilor in administratia publica - considerente si precizari, pe www.Avocatnet.ro
27Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt urmatoarele:
a) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;
d) consilierea, controlul si auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;
f) colectarea creantelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;
h) realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.
28I. Petrea, A.Cioriciu Stefanescu, op. cit., p. 84.
Comentarii articol (0)