Cum devine voluntariatul contract individual de munca?

Autori:
Ionel Petrea si drd. Ana Cioriciu Stefanescu

Activitatea de interes public este definita la lit. b) a aceluiasi articol ca fiind activitatea desfasurata in domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea.

Beneficiarul voluntariatului este persoana fizica sau juridica in folosul careia se desfasoara activitatea de voluntariat. Organizatia gazda poate fi identica sau diferita de beneficiarul voluntariatului.

Esenta contractului individual de voluntariat consta in faptul ca cel care presteaza munca nu obtine o contraprestatie pentru activitatea desfasurata pe baza consimtamantului liber exprimat. Sunt principii ale voluntariatului enuntate in art. 3 lit. a) si c) din Legea nr. 195/2001.

Excluderea oricarei contraprestatii materiale din partea beneficiarului activitatii pe baza consimtamantului liber exprimat trebuie sa fie stipulata expres in contractul de voluntariat, pentru care forma scrisa este ceruta ad validitatem, potrivit art. 8 alin. (1) din aceeasi lege.

Mai mult, acest element esential trebuie sa nu fie contrazis de realitate, avandu-se in vedere asemanarile substantiale dintre contractul individual de voluntariat si contractul individual de munca, dintre care cel mai important il constituie subordonarea prestatorilor fata de beneficiari².

In acest sens, prin art. 6 alin. (1) din Legea nr. 195/2001 se interzice sa se incheie un contract de voluntariat in scopul de a se evita incheierea unui contract individual de munca.

Astfel ca, in masura in care partile si, mai cu seama, prestatorul activitatii pot/poate face dovada ca a avut loc un raport de munca prin orice mijloc de proba, contractul de voluntariat va fi lovit de nulitate absoluta si se va prezuma ca a fost incheiat un contract individual de munca pe o durata nedeterminata, in conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr. 195/2001 coroborat cu art. 16 alin. (2) din Codul muncii.

De asemenea, daca contractul individual de voluntariat nu a fost incheiat in forma scrisa, asa cum obliga art. 8 alin. (1) Legea nr. 195/2001, va interveni sanctiunea nulitatii absolute si se va prezuma, in aceleasi conditii de mai sus, ca a fost incheiat un contract individual de munca pe o durata nedeterminata.

Un rol important in acest sens il pot avea inspectorii de munca, pentru ca potrivit art. 5 lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii³, aceasta, prin inspectoratele teritoriale de munca, controleaza modul in care sunt respectate prevederile referitoare la relatiile de munca.

Astfel ca, in temeiul art. 19 alin. (1) lit. h) din aceeasi lege inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri – la sesizare sau din oficiu - atunci cand angajatorii nu isi indeplinesc obligatiile legale.

Una din aceste masuri poate fi tocmai obligarea incheierii contractului individual de munca, de la data prestarii activitatii, daca din verificari rezulta ca s-a prestat “munca la negru” mascata de un contract de voluntariat.

Precizam ca, in conformitate cu art. 18 lit. c) din Legea nr. 108/1999, inspectorii de munca au obligatia sa pastreze confidentialitatea oricarei reclamatii si sa nu dezvaluie organizatiei gazda sau beneficiarul voluntariatului faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a ei.

Contractul individual de munca care s-a intocmit in urma masurii dispuse de inspectorii de munca va trebui inregistrat la inspectoratul teritorial de munca in maxim 20 de zile de la data stabilirii masurii, neinregistrarea fiind sanctionata contraventional⁴. Angajatorul are, evident obligatia de a plati drepturile salariale cuvenite si contributiile aferente la fondurile de asigurari, potrivit legii, precum si de a inregistra actele care atesta aceste operatiuni - state de plata, declaratii – si de a le depune la inspectoratul teritorial de munca si la gestionarii de contributii.

In acest fel, activitatea prestata, prin intocmirea formelor legale devine vechime in munca, respectiv stagiu de cotizare. Mentionam ca vechimea in munca este un drept specific salariatilor, nu si voluntarilor⁵. Ultimii au dreptul la eliberarea de catre organizatia gazda, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care sa recunoasca prestarea activitatii de voluntar, precum si experienta si aptitudinile dobandite.

Inregistrarea contractului se face si in registrul electronic al salariatilor care trebuie transmis la inspectoratul teritorial de munca in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat, sub sanctiunea amenzii contraventionale, cuprinsa intre 2.000 lei si 5.000 lei⁶.

Subliniem ca, in conformitate cu art. 21 din Legea nr. 108/1999, refuzul unui angajator de a aduce la indeplinire o masura dispusa de inspectorii de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3000 lei la 10000 lei.

Daca, totusi, nici prin aceste modalitati persoana nu dobandeste recunoasterea vechimii in munca, atunci poate apela la instanta judecatoreasca competenta. La aceasta se poate recurge si direct.

Pe baza de probe – martori, inscrisuri, interogatorii, probarea prestatiilor efectuate, vicii de consimtamant, prezumtii - , instanta poate sa oblige angajatorul la plata drepturilor salariale si a contributiilor datorate catre fondurile de asigurari si la completarea corespunzatoare a carnetului de munca⁷.

Este foarte important ca in cererea de chemare in judecata persoana interesata sa solicite instantei obligarea angajatorului la intocmirea documentelor de plata a salariilor si depunerea acestora la inspectoratul teritorial de munca, pentru ca numai in baza acestora pot fi efectuate inregistrari in carnetele de munca.

Un rol important in proces il pot avea si constatarile inspectorilor de munca solicitate de instanta judecatoreasca.
Hotararea judecatoreasca data intr-o atare situatie este obligatorie pentru angajator. In acest sens art. 277 din Codul muncii dispune ca neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala⁸.


_____

¹Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 25.04.2007.
²Precizam ca art. 11 din Legea nr. 195/2001 stipuleaza ca in executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordoneaza conducerii persoanei juridice cu care a incheiat contractul.
³Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 740 din 10.10.2002.
⁴ A se vedea art. 1 si art. 7 din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 20.03.2007).
⁵A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 368.
⁶A se vedea art. 4 coroborat cu art. 8 din Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 22.02.2006, cu modificarile si completarile ulterioare).
⁷ A se vedea practica instantelor judecatoresti cu acest obiect, in A. Ticlea (coordonator), D. Diko, L. Dutescu, L. Georgescu, M. Ioan, A. Popa (colaboratori), Codul muncii – comentat si adnotat cu legislatie, doctrina si jurisprudenta, Vol. I, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2008, p. 150-151.
⁸Pentru detalii a se vedea A. Ticlea, op. cit., p. 931-932.