Solutionarea plangerii impotriva rezolutiei sau ordonantei prim-procurorului

Decizia ICCJ nr. 1/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418, din 18 iunie 2009.

Prin aceasta decizie, ICCJ a admis recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, si a stabilit ca organul judiciar competent sa solutioneze plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata si s-a dat aceeasi ori alta solutie de netrimitere in judecata, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior.

Totodata, ICCJ a decis ca numai in situatia in care, la randul sau, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plangerea si a mentinut solutia prim-procurorului sau nu a solutionat plangerea in termenul legal prevazut la art. 277 din Codul de procedura penala, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt afectate se pot adresa cu plangere instantei de judecata.

Practica neunitara a instantelor de judecata

ICCJ a constatat ca in practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu stabilirea organului judiciar competent sa solutioneze plangerea persoanei nemultumite in ipoteza in care prim-procurorul a admis-o, a infirmat solutia procurorului si a dat tot o solutie de netrimitere in judecata.

1. Astfel, unele instante s-au considerat competente sa judece aceste plangeri si le-au solutionat pe fond.

2. Alte instante, dimpotriva, cu privire la acelasi aspect, au apreciat ca plangerea impotriva solutiei prim-procurorului prin care a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului si a dat tot o solutie de netrimitere in judecata se solutioneaza de catre procurorul ierarhic superior.

In motivarea acestei solutii s-a retinut ca, potrivit alin. 1 al art. 278 ¹ din Codul de procedura penala, instanta de judecata este competenta sa solutioneze plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata numai daca aceasta a fost mentinuta de procurorul ierarhic superior prin respingerea plangerii, conform art. 275—278 din acelasi cod.

Prin decizia sa, ICCJ a confirmat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Argumentele ICCJ:

"Potrivit dispozitiilor art. 278 ¹ alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275—278 din Codul de procedura penala impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Totodata, art. 278 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala stabileste competenta de solutionare a plangerilor formulate impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror, in favoarea procurorului ierarhic superior celui care a adoptat actul contestat de catre parte.

Procedura de control pe cale ierarhica, in cadrul unitatii de parchet, constituie, in cazul solutiilor de netrimitere in judecata, o etapa prealabila declansarii verificarii actului de catre instanta, in procedura speciala reglementata de art. 278 ¹ din Codul de procedura penala.

Dispozitiile art. 278 ¹ alin. 1 din Codul de procedura penala prevad expres succesiunea etapelor care preced declansarea controlului judecatoresc si conditioneaza sesizarea instantei de confirmarea de catre procurorul ierarhic superior a solutiei de netrimitere in judecata cuprinse in rezolutie sau ordonanta.

Rezulta, asadar, ca persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate beneficiaza de verificarea in doua etape a solutiei date de procuror, astfel:
— controlul intern, declansat in aplicarea principiului subordonarii ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in cadrul parchetului din care face parte procurorul care a dat solutia de netrimitere in judecata; si
— controlul judecatoresc, initiat prin formularea, in termenul prevazut de art. 278 ¹ alin. 1 din Codul de procedura penala, a unei plangeri adresate instantei careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in fond.

In situatia particulara in care solutia de netrimitere in judecata este infirmata de catre primul procuror in procedura prevazuta de art. 278 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, solutia acestuia din urma urmeaza a fi supusa controlului ierarhic din ratiuni ce tin atat de respectarea principiului controlului si subordonarii ierarhice, dar si a dreptului partii de a beneficia de un dublu control al solutiilor de netrimitere in judecata, astfel dupa cum s-a aratat anterior.

Solutia infirmata de procurorul ierarhic superior nu mai are nicio putere, astfel ca prin adoptarea de catre acesta din urma a unei solutii de netrimitere in judecata — diferita sau identica in continut, intemeiata pe motivele invocate in plangerea petentului sau pe alte motive — ne vom afla din nou in prima etapa a procedurii ce presupune, cu necesitate, verificarea acestei solutii pe cale ierarhica.

Atacarea direct in instanta a solutiei de netrimitere in judecata, adoptata de primul procuror in absenta confirma acesteia de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, echivaleaza cu prematura sesizare a instantei prin plangere.

De la aceasta regula legea nu a prevazut decat o singura exceptie, reglementata de dispozitiile art. 278 ¹ alin. 2 din Codul de procedura penala, cea in care procurorul ierarhic superior nu solutioneaza, in termenul prevazut de art. 277 din Codul de procedura penala, plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere in judecata adoptata de primul procuror, corelativ infirmarii rezolutiei sau ordonantei date initial.

Exclusiv in aceasta situatie, partea careia art. 278 ¹ din Codul de procedura penala ii recunoaste legitimitate procesuala activa are dreptul de a se adresa direct instantei, exceptia mentionata fiind insa de stricta interpretare si aplicare."