L'Oreal a castigat lupta cu imitatiile, la CJCE

Potrivit hotararii CJCE, profitul realizat de persoana care utilizeaza lista comparativa este rezultatul unei concurente neloiale si, in consecinta, trebuie considerat ca fiind obtinut in mod neloial.

Cauza C-487/07
L’Oréal SA, Lancôme parfums et beauté & Cie SNC, precum si Laboratoire Garnier sunt membre ale grupului L’Oréal, care produce si comercializeaza parfumuri de lux. Acestea sunt titulare ale marcilor de renume Trésor, Miracle, Anaïs-Anaïs si Noa.
Malaika si Starion comercializeaza in Regatul Unit imitatii ale acestor parfumuri, produse de Bellure.

Flacoanele si ambalajele utilizate pentru comercializarea acestor imitatii prezinta o asemanare generala cu cele utilizate de L’Oréal, care sunt protejate de marci verbale si figurative. In plus, societatile utilizeaza liste comparative comunicate comerciantilor cu amanuntul, care indica marca verbala de parfum de lux a carui imitatie este parfumul comercializat.

L’Oréal a formulat o actiune in contrafacere la High Court of Justice (England & Wales), Chancery Division, impotriva Bellure, Malaika si Starion.

Instanta nationala a sesizat Curtea de Justitie pentru ca aceasta sa interpreteze anumite dispozitii din Directiva cu privire la marci, precum si din Directiva privind publicitatea inselatoare si comparativa.


Solutia CJCE

In ceea ce priveste utilizarea ambalajelor si a flacoanelor similare cu cele ale parfumurilor fine comercializate de L’Oréal, in fata CJCE s-a ridicat problema daca un tert care utilizeaza un semn similar unei marci de renume poate fi considerat ca profita in mod neloial de marca, atunci cand prin aceasta utilizare beneficiaza de un avantaj pentru comercializarea produselor sale, fara a determina totusi un risc de confuzie pentru public sau fara a cauza un prejudiciu titularului marcii.

CJCE a raspuns in mod afirmativ la aceasta intrebare. Astfel, Curtea a apreciat ca existenta unui profit obtinut in mod neloial din caracterul distinctiv sau din renumele marcii nu presupune nici existenta unui risc de confuzie, nici existenta riscului unei atingeri aduse titularului marcii.

Curtea a considerat ca pentru a stabili daca prin utilizarea semnului se profita in mod neloial de caracterul distinctiv sau de renumele marcii, trebuie efectuata o apreciere globala care sa tina seama in special de intensitatea renumelui si de gradul caracterului distinctiv al marcii, gradul de similitudine dintre marcile in litigiu, precum si natura si gradul de asemanare ale produselor vizate.

Potrivit CJCE, in speta, Malaika si Starion obtin un avantaj comercial in urma utilizarii, pentru comercializarea imitatiilor lor "de calitate inferioara", ambalaje si flacoane similare celor utilizate de L’Oréal pentru parfumurile sale de lux. Pe de alta parte, CJCE arata ca similitudinea a fost urmarita in mod intentionat pentru a crea o asociere in perceptia publicului in scopul de a facilita comercializarea produselor.

Curtea a apreciat ca, in aceste conditii, trebuie sa se tina cont in special de faptul ca utilizarea ambalajelor si a flacoanelor similare celor utilizate pentru parfumurile imitate urmareste sa profite, in scopuri publicitare, de caracterul distinctiv si de renumele marcilor sub care sunt comercializate aceste parfumuri.

Curtea a concluzionat ca atunci cand un tert incearca prin utilizarea unui semn similar unei marci de renume sa se situeze in contextul imaginii acesteia pentru a beneficia de puterea sa de atractie, de reputatia si de prestigiul acesteia, precum si sa exploateze, fara nicio compensatie financiara si fara a trebui sa faca eforturi proprii in aceasta privinta, efortul comercial al titularului marcii pentru a crea si a mentine imaginea acestei marci, profitul care rezulta din utilizarea mentionata trebuie sa fie considerat ca fiind obtinut in mod neloial din caracterul distinctiv sau din renumele marcii respective.

In ceea ce priveste listele comparative de parfumuri care indica denumirea parfumurilor de lux ale L’Oréal protejate de marcile verbale, Curtea a constatat mai intai ca acestea pot fi considerate publicitate comparativa. In continuare, Curtea a amintit ca utilizarea de catre persoana care publica reclama, intr-o publicitate comparativa, a unui semn identic sau similar marcii unui concurent poate fi interzisa, daca este cazul, in temeiul Directivei cu privire la marci, cu conditia ca aceasta publicitate sa indeplineasca toate conditiile pentru a fi permisa, prevazute de Directiva privind publicitatea inselatoare si comparativa.

In acest context, Curtea a considerat ca titularul unei marci are dreptul sa obtina interzicerea utilizarii de catre un tert a unui semn identic cu aceasta marca, chiar si atunci cand aceasta utilizare nu poate aduce atingere functiei esentiale a marcii, care consta in a indica provenienta produselor sau a serviciilor, cu conditia ca aceasta utilizare sa aduca atingere sau sa fie susceptibila sa aduca atingere uneia dintre celelalte functii ale marcii, ca de exemplu functiile de comunicare, de investitie sau de publicitate.

In ceea ce priveste aspectul daca listele comparative de parfumuri indeplinesc toate conditiile in care publicitatea comparativa este permisa, prevazute de Directiva privind publicitatea inselatoare si comparativa, Curtea a apreciat ca aceasta interzice persoanei care publica reclama sa evidentieze in cadrul publicitatii comparative ca produsul sau serviciul pe care il comercializeaza constituie o imitatie sau o reproducere a produsului sau a serviciului de marca.

Or, listele comparative au drept scop si drept efect sa indice publicului vizat parfumul original in raport cu care se presupune ca parfumurile comercializate de Malaika si de Starion reprezinta o imitatie, subliniaza Curtea.

CJCE a constatat ca aceste liste atesta faptul ca aceste din urma parfumuri constituie imitatii ale parfumurilor comercializate de L’Oréal si, in consecinta, acestea prezinta produsele comercializate de persoana care publica reclama ca imitatii ale unor produse purtand o marca protejata.

In sfarsit, Curtea a concluzionat ca trebuie sa se considere ca profitul care este realizat de persoana care publica reclama datorita unei astfel de publicitati comparative nepermise este obtinut "in mod neloial" din reputatia marcii, ceea ce este de asemenea contrar cerintelor impuse de Directiva privind publicitatea inselatoare si comparativa.

_____

Textul integral al Hotararii CJCE poate fi consultat aici.