Consiliul Concurentei: Preturile la produsele agricole sunt stabilite unilateral de procesatori pentru ca producatorii nu au forta de negociere

Raportul “Provocarile pietei unice si concurenta in sectoare sensibile”, elaborat de Consiliul Concurentiei in colaborare cu Societatea Academica din Romania si Centrul Roman de Politici Economice, are ca obiectiv identificarea problemelor din noua domenii ale economiei nationale: energie, transport feroviar, retail, achizitii publice, comunicatii electronice, preturi reglementate, productie agroalimentara, asigurari si gaze naturale.

“Speram ca acest raport sa suscite un real interes in vederea identificarii celor mai adecvate masuri pentru cresterea gradului de concurenta, scaderea preturilor si diversificarea optiunilor consumatorilor”, a declarat presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

Potrivit raportului, preturile din pietele reglementate cresc mai repede decat preturile de pe pietele libere, ceea ce demonstreaza ca autoritatile de reglementare nu au forta necesara pentru a impune agentilor economici criterii de eficienta economica.

In ceea ce priveste sectorul productiei agroalimentare, analizele CC au evidentiat cel putin trei probleme majore, pe relatia producator-procesator, cu impact asupra nivelului de competitivitate si performanta. Mai exact, Consiliul Concurentei face referire la gradul ridicat de fragmentare a exploatatiilor agricole, concretizat intr-un numar foarte mare de exploatatii agricole individuale, de dimensiuni mici.

De asemenea, CC se refera si la puterea de negociere inegala intre producatori si procesatori, in defavoare celor dintai, ceea ce conduce la stabilirea unilaterala a pretului produselor agricole sau la impunerea de conditii dezavantajoase pentru fermier si chiar la lipsa contractelor.

La cele doua probleme se adauga si reticenta producatorilor agricoli fata de sistemul de asociere practicat in alte state din blocul comunitar.

Piata de retail este deschisa, dinamica, concurentiala, cu bariere relativ reduse pentru intreprinderi, fara posibilitatea ca vreunul dintre marii retaileri sa manifeste putere de piata mai mare decat restul competitorilor.  Insa, exista o serie de reglementari care limiteaza buna functionare a mecanismelor de piata, din punct de vedere concurential, astfel incat autoritatea de concurenta sustine ca toate elementele care nu permit transferul de bunastare catre consumatorul final sa fie eliminate din actele normative, se mai arata in raportul citat.

Domeniul achizitiilor publice si concesiunilor este, potrivit expertilor in concurenta, o zona expusa riscului de practica anti-competitiva, mai ales prin distorsiunile provocate de coruptie, sectorul fiind principalul mecanism de interactiune public-privat, in ceea ce priveste alocarea de resurse.

Potrivit raportului, piata de electricitate este competitiva, desi marii producatori de energie sunt controlati de stat. Totusi, de cele mai multe ori, concurenta reala, benefica pentru consumator, este denaturata de abordarile institutiilor publice in ceea ce priveste politica de preturi reglementate pentru consumatorii captivi, concentrarile economice proiectate si reglementari suboptime pentru reteaua de transmisie.

Existenta jucatorilor mari pe piata de gaz poate conduce la aparitia unor intelegeri anticoncurentiale de impartire a pietei, precizeaza reprezentantii CC, iar autoritatea de concurenta va urmari comportamentul operatorilor din domeniu, astfel incat sa favorizeze intrarea unor noi jucatori pe piata. Mai mult, pentru o mai buna functionare a pietei, Consiliul Concurentei sustine utilitatea organizarii unei burse a gazelor naturale.

La conferinta de lansare a raportului au fost prezenti, printre altii, si comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, precum si ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara.

Iata principalele declaratii ale participantilor la eveniment:

Bogdan Chiritoiu, presedinte Consiliul Concurentei

• Ne concentram pe doua subiecte: in primul rand, preturile reglementate. Preturile reglementate sunt o sursa importanta de inflatie, de aceea ce afla in atentia colaboararii dintre CC si autoritatile de reglementare. Inflatia este un indicator esential.O inflatie mare e semn ca ceva nu merge bine, ca pietele nu functioneaza. Inflatia depinde si de politica fiscala si de politica monetara. Economia a scazut cu aproape 8% si avem totusi inflatie.
• Cel de-al doilea subiect este cel al lantului agricol, pornind de la produsul agricol pana la vanzarea pe raft. Peste un sfert din populatie este angajata in agricultura, care genereaza 8% PIB. In aceste conditii, exista un semn de intrebare privind eficienta sectorului agricol.
• Sectorul agricol nu a preluat cresterea de TVA la fel ca celelalte sectoare.
• In retail, multi actori romani sunt prezenti pe piata europeana de comercianti.

Dacian Ciolos, comisar european pentru Agricultura

• In UE, principala ramura industriala este industria agroalimentara, atat, din punct de vedere al locurilor de munca create, cat si ca cifra de afaceri.
• Trebuie sa ne asiguram ca valoarea adaugata e repartizata proportional si echitabil pe lantul agroalimentar.
• Intentionez sa propun un pachet legislativ in acest sector, astfel incat sa cream conditiile pentru o reechilibrare in relatiile de negociere dintre producatori si procesatori, in sensul cresterii puterii de negociere a producatorilor. Urmarim cresterea rolului producatorilor in negocieri, inclusiv in negocierea preturilor.
• De asemenea, voi propune si niste elemente pentru un contract-tip de negociere intre procesatori si producatori.
• Subliniez si importanta rolului organizatiilor interprofesionale care sa contribuie la armonizarea negocierilor (mai multi producatori asociati au o putere de negociere mai mare).
• Ne intereseaza si transparenta datelor de piata, sa putem asigura o cunoastere a modului in care se prezinta cererea si oferta.
• De asemenea, vom aduce imbunatatiri si normelor de comercializare, astfel incat sa existe o cat mai buna comunicare referitoare la calitatile specifice ale produsului pentru consumator. De exemplu, pe eticheta sa fie precizat locul de origine al produsului, precum si anumite calitati specifice.
• In sectorul agricol, chiar daca vorbim de o piata comuna, pietele sunt de fapt multiple. Avem piata locala, avem piata regionala, piata europeana si piata internationala. Trebuie dezvoltate si pietele intermediare.

Valeriu Tabara, Ministrul Agriculturii

• E greu de crezut ca producatorul vinde laptele cu un pret sub un leu , iar magazinele practica preturi de trei-patru ori mai mari. In relatii de normalitate, trebuie echilibrate aceste zone de profit. In momentul de fata, cand se simte criza, sunt sectoare intre cele doua capete ale lantului, producatorul agricol si consumator, care nu-si lasa norma de profit mai jos.
• Problema agriculturii va fi dominanta in perioada urmatoare si va constitui o provocare chiar si in urmatorii 20 de ani. Produsele agricole au trei destinatii: alimente, industrie si energie regenerabila. Trebuie sa ne gandim ca numai suprafata nelucrata a Romaniei produce o pierdere de 187 TW/h. Inmultiti 187 cu 1000 si veti vedea cati KW/h pierdem, din punct de vedere al energiei regenerabile.
• Sunt un adversar al celor ce spun ca Romania trebuie sa produca doar atat cat are nevoie. Nu, Romania trebuie sa produca la intregul ei potential.
• Sunt un sustinator al subventiilor pentru ca, momentan, nu exista alta cale.
• In ceea ce priveste lanturile de magazine, uneori ma surprinde sa vad acelasi pret peste tot sau o diferenta foarte mica.
• Relatia dintre consumator si producator e intrerupta de evaziune si speculatie.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

• Concurenta din sistemul bancar este o problema de reglaj fin. In prezent, in toata lumea, sistemul bancar este regandit din cauza crizei.
• In perioada 1980-2007 sistemul bancar a devenit foarte concurential, ceea ce a dus la cresterea eficientei, dar, in acelasi timp, bancile s-au angajat in practici foarte riscante.
• Eficienta in sistemul bancar tine de concurenta.
• In sistemul bancar romanesc exista concurenta, dar este loc pentru mai multa concurenta, si de indata ce va aparea va determina reducerea costurilor Acest lucru trebuie desfasurat in paralel cu rezolvarea problemei principale: reducerea deficitelor structurale. Fara rezolvarea acestei probleme, mai stam 10 ani si nu se va rezolva nimic.
• Romania este o tara cu o inflatie foarte mare, iar problema este strict legata de rigiditatile din sectorul public, mentinerea unor nivele foarte mari ale deficitelor structurale. Fara rezolvarea deficitelor structurale ramanem in acelasi punct, nu se schimba nimic.

Gheorghe Oprescu, membru in Consiliul Director al Centrului Roman de Politici Economice si fost presedinte al Consiliului Concurentei

• In relatia dintre criza si concurenta, concurenta nu este o cauza, ci este o solutie.
• Masurile de ajutor de stat aprobate de CE totalizeaza 4 trilioane de euro.
• Consiliul Concurentei trebuie sa fie ca BNR, din punct de vedere al profesionalismului si al independentei de structurile politice si de mediul de afaceri.
• Sectoarele cheie la care se refera raportul CC nu sunt neaparat sectoarele cu cea mai mare pondere in economia romaneasca, ci sunt sectoare cheie din punct de vedere al concurentei; in cadrul lor se manifesta restrictii de natura privata (carteluri, asocieri, practici anti concurentiale) si de natura publica (controlul preturilor, instituirea de barierea la intrarea intr-o anumita piata, etc.)
• In urma crizei, la nivelul companiilor, politicile de concurenta vor continua sa aplice aceleasi reguli. La nivelul sectorului financiar, se modifica niste lucruri, dar doar reglmentarile sectoriale ale sistemului bancar, nu si politicile de concurenta.

Sorin Ionita, director de cercetare, Societatea Academica din Romania

• Noi ne-am ocupat de achizitiile publice si concesiuni, care reprezinta principala interfata intre sectorul public si cel privat. Este un domeniu crucial, care afecteaza toate autoritatile.
• Romania a inregistrat progrese importante: SEAP (sistemul electronic de achizitii publice – n.red.) functioneaza bine, iar ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice – n.red.) isi face treaba, insa are foarte putine resurse si nu are retea teritoriala.
• SAR recomanda intarirea capacitatii CC de a face analize de piata care sa complementeze celelalte autoritati cu activitati in domeniu.
• Sistemul legislativ din domeniu este pus la punct si aliniat la sistemul european de reglementare; problema este aplicarea neuniforma, neunitara.

Dan Iulius Plaveti, presedinte Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE)

• Raportul CC este corect, piata de energie este concurentiata, atat cea en-gros, cat si cea en-detail.
• Din anumite puncte de vedere, se poate considera ca reglementarile distorsioneaza concurenta pentru ca pot interveni asupra preturilor. Si ajutoarele de stat distorsioneaza piata, dar sunt acceptate de UE.
• In ceea ce priveste piata de gaz natural, nivelul de concentrare este foarte mare.
• Din cauza unor lipsuri tehnice, nu exista o piata zilnica sau orara.
• Chiar daca exista o parte de piata libera si reglementata de preturi, nu exista oferte reale pentru ca utilizatorul sa poata parasi piata de preturi reglementate.
• Masuri pentru deschiderea reala a pietei de gaz: implementarea unui sistem de monitorizare a sistemului de transport al gazelor naturale, schimbarea legilor din domeniu, protectia consumatorului.

Nicolea Badea, presedinte Confederatia Patronala din Industrie, Servicii si Comert

• Din punct de vedere patronal, pentru mediul economic romanesc sunt necesara mai multe masuri: reducerea implicarii autoritatilor statului, limitarea reprezentantilor politici in managementul institutiilor de stat, simplificarea si debirocratizarea procedurilor si cresterea competitivitatilor capitalului autohton.
• Trebuie eliminate excesele birocratice care trag frana de mana unei competitii reale. Sunt pastrate vulnerabilitati in procesele de reglementare care sunt speculate - de exemplu, prin intermediuil institutiei constestatiilor. Eu nu cred in capacitatea unei singure institutii de a putea evalua, intr-un timp rezonabil, puzderia de contestatii.
• Alte vulnerabilitati majore sunt: instabilitatea reglementarilor care genereaza neincredere sau prudenta din partea investitorilor.