Angajator in insolventa: Ce se intampla cu salariatii?

Procedura de insolventa, instituita prin Legea 85/2006, este o actiune colectiva de recuperare a datoriilor certe, lichide si exigibile de la o societate aflata in imposibilitatea de a si le achita. Fiind o actiune colectiva, procedura pune la adapost creditorii de haosul executarilor silite individuale.

Deschiderea procedurii de insolventa poate fi solicitata de compania care nu isi mai poate achita datoriile, dar si de creditorii fata de care firma are restante.

Angajatii sunt si ei considerati creditori atunci cand au de primit salarii restante de la angajator, deci pot solicita si ei insolventa companiei pentru care lucreaza.

Avocatul Alina Toma (foto stanga) de la societatea de avocatura Ionescu Sava a explicat pentru AvocatNet.ro ca salariatii au dreptul de a solicita deschiderea procedurii de insolventa impotriva angajatorului numai in situatia in care valoarea creantei pe care ei o invoca este de minim 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Atunci cand se confrunta cu dificultati financiare si se demareaza procedura de insolventa, multe companii sunt tentate sa isi concedieze angajatii in speranta ca, in acest mod, vor economisi repede bani si vor pune din nou firma pe picioare. Totusi, aceasta solutie poate avea tocmai efectul opus si poate pune in pericol revenirea companiei.

“Reprezentantii companiilor care intra in procedura insolventei renunta din inertie la angajati, apreciind ca acest demers este primul pas in scopul redresarii activitatii, in realitate aceasta strategie periclitand in mod considerabil sansele de reusita ale unui eventual plan de reorganizare”, a declarat, la solicitarea AvocatNet.ro, Andrei Dumitru, partener in cadrul societatii de avocatura Danila, Petre si Asociatii (DPA).

Potrivit lui Andrei Cionca, asociat coordonator la Casa de Insolventa Transilvania (CITR) – societate corespondenta Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), soarta contractele de munca se va decide in functie de intentia societatii de a depune sau nu un plan de reorganizare.

Astfel, in situatia in care se doreste depunerea unui plan de reorganizare, va fi efectuata o analiza amanuntita de catre administratorul judiciar impreuna cu reprezentantii societatii pentru care s-a deschis procedura insolventei, in urma careia se va decide mentinerea sau desfacerea unor contracte de munca in functie de specificul activitatii si de costurile cu forta de munca.

“In cazul in care nu se doreste implementarea unui plan de reorganizare a activitatii societatii debitoare sau este deschisa procedura falimentului, sansele de mentinere a contractelor de munca sunt aproape nule, deoarece societatea debitoare isi inceteaza activitatea, nefiind necesara mentinerea contractelor de munca, deoarece acest fapt nu ar avea justificare”, a adaugat Andrei Cionca de la CITR – societate corespondenta NNDKP.

Legea favorizeaza angajatorul in insolventa: concedierile se pot face fara prea multa bataie de cap

Un angajator trebuie sa analizeze foarte bine strategia pe care o va aborda atunci cand se vizeaza redresarea societatii, iar concedierile se fac in masura in care exista motive intemeiate legate de rentabilitate, este de parere partenerul DPA, Andrei Dumitru (foto dreapta).

El estimeaza ca maxim 3% dintre societatile aflate in procedura insolventei propun un plan de reorganizare efeicient, ceea ce inseamna ca exista un risc major de concediere al angajatilor.

Din punct de vedere legal, nu exista interdictii cu privire la efectuarea de concedieri. Mai mult, chiar, Legea Insolventei da dreptul administratorului judiciar sa concedieze mai rapid angajatii, fara a se tine cont de prevederile Codului Muncii referitor la concedierile colective.

Conform avocatului si practicianului insolventa, Andrei Cionca, de la CITR - societate corespondenta NNDKP , “ administratorul judiciar este scutit de formalitatile prevazute de lege cu privire la concedierea colectiva a personalului, fiind obligat sa respecte doar termenul de preaviz de 15 zile, chiar daca ar fi indeplinite in speta conditiile concedierii colective”.

Andrei Cionca atrage atentia asupra duratei preavizului, modificat prin intrarea in vigoare a Noului Cod al Muncii.

„Fata de noile prevederi ale Codului muncii se pune problema duratei preavizului, care in conformitate cu noile modificari este de 20 de zile lucratoare in timp ce in Legea nr. 85/2006 se face referire la preaviz de 15 zile lucratoare”, puncteaza Cionca si propune chiar ca, odata cu adoptarea noului Cod al Muncii, „sa fie modificata in consecinta si Legea Insolventei, in sensul corelarii acesteia cu codul, in sensul introducerii preavizului de 20 zile, astfel cum a fost modificat prin noul cod”.

Totusi, pana la modificarea propusa, expertul CITR considera ca in momentul de fata este aplicabila prevederea din Legea Insolventei deoarece este o prevedere speciala, astfel incat preavizul acordat ar trebui sa fie de 15 zile.

Andrei Cionca (foto stanga) mai precizeaza ca, la data deschiderii procedurii insolventei, contractele de munca aflate in vigoare se mentin de drept, fiind interzise clauze de desfiintare a acestora pe motivul deschiderii procedurii insolventei.

Ce risca angajatorii in insolventa atunci cand concediaza

Toti specialistii contactati de AvocatNet.ro sunt de acord ca nu exista riscuri majore de ordin legal pentru angajatorul in insolventa atunci cand alege sa isi concedieze salariatii.

In principiu, singurele riscuri pe care si le asuma societatea in aceasta situatie sunt cele legate de desfasurarea activitatii, in conditiile in care nu ar avea suficienti angajati pentru a-si continua activitatea sau nu ar avea salariati destul de pregatiti pentru activitatea desfasurata, ceea ce ar putea periclita implementarea planului de reorganizare.

“De asemenea, ar putea exista riscul intarzierii previziunilor planului de reorganizare din cauza formalitatilor legate de angajarea unor persoane noi”, mentioneaza Andrei Cionca de la CITR - societate corespondenta NNDKP.

Acesta a adaugat, tot la categoria riscurilor, si posibilitatea ca salariatii concediati sa respinga la vot planul de reorganizare.
 

Salariatii, in postura de creditor

Salariatii au un statul privilegiat in ceea ce priveste ordinea de plata a creantelor, ocupand locul 2 dintr-un total de 9 pozitii. Astfel, potrivit specialistilor contactati de AvocatNet.ro, creditorii salariali sunt platiti imediat dupa ce au fost acoperite toate cheltuielile rezultate din derularea procedurii de insolventa si din conservarea si administrarea bunurilor.

“Drepturile banesti cuvenite salariatilor constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori”, a precizat Andrei Dumitru, partener DPA.

Totusi, specialistul adauga ca, in practica, este des intalnita speta in care bunurile din patrimoniul debitoarei sunt garantate in favoarea unor terti creditori, cum ar fi bancile, astfel incat aceasta categorie de creditori beneficiaza exclusiv de sumele rezultate ca urmare a valorificarii bunurilor reprezentand obiectul garantiei.

„In acest caz, sansele de indestulare ale creantelor salariale sunt drastic diminuate, in cele mai multe cazuri neexistand alte mijloace de maximizare ale averii debitoarei, astfel incat sa poata fi acoperite si creantele datorate angajatilor”, subliniaza Dumitru.

Drepturile salariatului cand angajatorul a intrat in insolventa

In momentul deschiderii procedurii de insolventa, administratorul judiciar are obligatia legala de a inscrie toti creditorii salariali in tabelul preliminar de creante.

Potrivit avocatului Andrei Dumitru, partener DPA, calitatea de creditor al unui salariat este prezumata, nefiind obligatorie depunerea unei declaratii de creanta, acest aspect fiind atestat de evidentele contabile ale societatii debitoare.

Totusi, expertul DPA recomanda ca “salariatii sa isi desemneze un reprezentant care sa mentina legatura cu practicianul in insolventa – in vederea preintampinarii unei eventuale contestatii la modul de calcul al creantei salariale”, in conditiile in care care o mare parte dintre societatile insolvente nu pun in integralitate la dispozitia administratorului/ lichidatorului judiciar documentele justificative aferente situatiilor contabile.

“Salariatii vor fi inscrisi la masa credala cu totalitatea salariilor restante existente la data deschiderii procedurii de insolventa”, a explicat si Andrei Cionca de la Casa de Insolventa Transilvania – societate corespondenta NNDKP.

Mai mult, specialistul CITR a adaugat ca „in masura in care in contractul colectiv de munca la nivel de unitate sunt prevazute plati compensatorii in cazul in care sunt concediati salariatii, acestia vor fi inscrisi in tabelul preliminar de creante daca au fost concediati inainte de deschiderea procedurii insolventei, sau vor putea solicita platile compensatorii direct, fara a fi inscrisi in tabel, daca au fost concediati ulterior deschiderii procedurii”.

Salariatii pot vota planul de reorganizare

De asemenea, potrivit avocatului Alina Toma din cadrul societatii de avocatura Ionescu Sava, salariatii au dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara, precum si dreptul de a face parte din comitetul creditorilor.

In plus, ei au dreptul de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului.

„Un alt drept al angajatilor in cadrul procedurii insolventei este reprezentat si de posibilitatea reprezentarii in cadrul sedintelor adunarii creditorilor si pe cale de consecinta exprimarea unui punct de vedere optim care sa evidentieze interesele acestei categorii de creditori”, a punctat si Andrei Dumitru de la DPA.

Posibilitatea angajatilor de a-si recupera salariile restante, in mana statului

In cele mai multe cazuri, angajatii de la firmele care intra in insolventa nu si-au primit salariile pe cateva luni in urma, iar posibilitatea sa le recupereze de la angajator este incerta. Totusi, angajatii pot apela la Fondul de Garantare a creantelor salariale care le poate asigura recuperarea partiala a salariilor.

Fondul a fost constituit prin Legea nr. 200/2006 si este administrat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene. Toti angajatorii trebuie sa contribuie lunar la Fond cu un procent de 0.25% din fondul total de salarii.

Potrivit art. 13 din actul normativ mentionat, din resursele Fondului de Garantare se suporta:

• salariile restante;
• compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum un an de munca;
• platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si / sau in contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca;
• compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si / sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale;
• indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.

Potrivit Alinei Toma, avocat la Ionescu Sava, creantele salariale acoperite din acest Fond sunt cele aferente unei perioade de 3 luni calendaristice anterioare lunii in care se solicita, iar suma totala a acestora nu poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Salariul mediu brut este cel comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei.

Tot Alina Toma mentioneaza ca: “Perioada de 3 luni pentru care se poate obtine plata creantelor salariale poate fi anterioara sau ulterioara datei deschiderii procedurii insolventei. O alta solicitare privind plata acestor creante se poate face numai in situatia in care in baza solicitarii/solicitarilor anterioare s-a efectuat plata pentru o perioada mai mica de 3 luni si este admisibila numai pentru perioada ramasa neplatita.”
 

Procedura de obtinere a despagubirilor

Pentru a obtine salariile restante din Fondul de Garantare, salariatii, organizatiile care le reprezinta interesele sau administratorul judiciar al societatii in insolventa trebuie sa depuna o cerere la agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza se afla sediul, domiciliul sau resedinta angajatorului.

Avocatul Alina Toma a precizat ca “in cazul angajatorului transnational in stare de insolventa, aceasta cerere se depune la agentia teritoriala in a carei raza isi desfasoara activitatea salariatii care presteaza in mod obisnuit munca pe teritoriul Romaniei".

Cererea trebuie insotita, conform lui Andrei Cionca de la CITR - societate corespondenta NNDKP, de "documente care sa ateste ca impotriva angajatorului a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii insolventei si a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare”.

Mai exact, actele care trebuie sa insoteasca cererea sunt, dupa cum au explicat reprezentantii ANOFM, la cererea AvocatNet.ro:

• copie hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii de insolventa;
• copie hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus masura ridicarii partiale sau totale a dreptului de administrare;
• situatia creantelor salariale aferente perioadelor prevazute in lege, intocmita de administrator sau lichidator, conform modelului prevazut in anexa nr. 2 la norme;
• copii pontajele care atesta prestarea muncii de catre salariati in perioadele prevazute in lege,
• copii statele de plata care atesta existenta creantelor salariale aferente perioadelor prevazute;
• copie contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul angajatorului in stare de insolventa;
• copii contractele individuale de munca ale salariatilor care au suferit accidente de munca sau boli profesionale;
• copii certificatele medicale pe baza carora se acorda, potrivit legii, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale;
• copii procesele-verbale de cercetare a accidentelor de munca, intocmite, potrivit legii, de autoritatea competenta;
• copii formularele de declarare finala a bolilor profesionale, intocmite, potrivit legii, de autoritatea competenta;
• copii fisele de lichidare ale persoanelor ale caror raporturi de munca au incetat in perioadele prevazute in lege.

Solutionarea cererilor se face in termen de 45 de zile de la data inregistrarii acestora la agentia teritoriala competenta.

Potrivit ANOFM, agentia teritoriala emite un raspuns sub forma unei dispozitii, in 3 exemplare, dintre care: exemplarul 1 ramane la agentia pentru ocuparea fortei de munca, exemplarul 2 se comunica administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa, iar exemplarul 3 se transmite la compartimentul plati.

In 30 de zile de la comunicarea dispozitiei, orice persoana interesata poate formula contestatie impotriva acesteia, contestatie care se adreseaza instantei competente potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Plata propriu-zisa a creantelor

Avocatul Alina Toma de la Ionescu Sava a explicat ca in urma analizarii documentelor depuse de solicitanti, agentia teritoriala va putea constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor necesare admiterii cererii de plata a creantelor salariale. Daca examinarea este solutionata favorabil solicitantilor, agentia teritoriala competenta va emite o dispozitie prin care va stabili cuantumul creantelor salariale suportate din Fondul de garantare. In cazul in care se constata ca angajatorul nu indeplineste conditiile prevazute de lege, cererea va fi respinsa, prin dispozitia motivata a agentiei teritoriale. O copie de pe dispozitia emisa va fi comunicata si salariatilor sau reprezentantilor lor.

Creantele salariale suportate din Fondul de garantare se achita in lei, intr-o singura transa, prin sistemul general utilizat pentru plata indemnizatei de somaj, iar in cazul in care creantele salariale vor fi achitate si in cadrul procedurii insolventei, din averea debitorului, suma primita va fi diminuata cu cea obtinuta de la Fondul de garantare.

"In ceea ce priveste creantele salariale exprimate in valuta, acestea vor fi transformate in lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Nationala a Romaniei existent la data deschiderii procedurii de insolventa", a punctat Alina Toma.

Avocatul a adaugat ca, in situatia in care contractele individuale de munca si/sau contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii in stare de insolventa prevad expres obligatia platii in natura a unei parti din salariu, iar executarea intocmai nu este posibila, obligatia se va transforma in echivalent banesc.

Fondul de Garantare, putin utilizat in practica

Din 2007, de la lansarea Fondului, si pana in 2010, au fost despagubiti 16.680 de salariati, potrivit datelor oficiale, furnizate de ANOFM la solicitarea AvocatNet.ro, suma totala a creantelor achitate depasind 37 milioane de lei.

Numarul celor despagubiti prin Fondul de Garantare a crescut an de an, astfel incat daca un 2007 au primit bani 618 persoane, in 2008, numarul a crescut de peste 4 ori, pana la 2.578 de persoane.

In 2009, au fost despagubiti 2.353 de salariati, in timp ce boom-ul a fost atins in 2010, cand au primit bani de la Fond peste 11.000 de persoane.

Totusi, specialistii consultati de AvocatNet.ro sunt de parere ca Fondul este, inca, necunoscut si putin utilizat, in momentul de fata.

Partenerul DPA, Andrei Dumitru, considera ca acest lucru se intampla din cauza lipsei de interes a practicienilor in insolventa sau a birocratiei. Avocatul invoca si faptul ca salariatii nu apeleaza la un specialist pentru a le reprezenta interesele.

In prezent, disponibilitatile financiare ale Fondului de Garantare sunt de aproximativ 243 de milioane de lei, dintre care peste 177 milioane de lei reprezinta excedent din anul 2010.