Care este factorul critic de succes in training

"Gentlemen, this is a football!". Cu fraza aceasta, aratand o minge de fotbal, Vince Lombardi, unul dintre cei mai buni si renumiti coach din toate vremurile, incepea de fiecare data sezonul de antrenament cu echipa. Si continua: "Mingea aceasta trebuie aruncata dincolo de linia finala din terenul advers".

Mesajul era, evident, de a reaminti ca, dincolo de miile de activitati care se desfasurau pe un teren de fotbal si dincolo de toate complicatiile regulamentelor si federatiilor, esenta fundamentala a fotbalului si scopul lui constau intr-o minge care trebuie aruncata undeva. Daca se pierde din vedere aceasta esenta, toate activitatile auxiliare (de la planuri strategice de atac la tehnici de antrenament, la organizarea campionatelor, la culoarea uniformelor, la ierarhia federatiei, la dansul de majorete, la sponsori, la public, la vanzarea bauturilor pe stadion s.a.m.d.) isi pierd orice sens.

A devenit pentru mine ceva automat sa ma intreb mereu, indiferent de ceea ce fac: "Care este sensul? Care este factorul critic? Ce inseamna exact <<succes>> in activitatea asta?".

Secretul unui training de succes

La fel, cand vorbim despre training, inevitabil ma intreb "Care este esenta? Care este factorul critic? Ce inseamna un training de <<succes>>?". Ar fi interesant sa se faca un sondaj pe aceasta tema printre traineri si, chiar v-as sfatui, sa dati un raspuns inainte sa va spun ce gandesc eu.

La un moment dat, daca activam in domeniul formarii si suntem traineri, probabil suntem toti foarte prinsi cu teoriile la moda, cu licente, cu diplome, cu certificari, cu aprobari de la ANC, cu slide-uri de powerpoint, cu exercitii de inventat, cu activitati de team building, cu atragerea de clienti, cu stabilirea salilor de curs, cu agrearea de contracte si lista ar putea continua la nesfarsit.

Dar esenta trainingului, sensul lui, unde este? Care este "mingea"? Consta in transmiterea de informatii? Dar lumea e inconjurata, bombardata, saturata de informatii mai mult sau mai putin utile. De ce mai adaugam vocea noastra zgomotului informational?

Consta in predarea de "tehnici", abilitati, poate "exercitii experientiale"? Dar lumea e deja supraincarcata de "tehnici" si stim cu totii ca a fi in stare sa faci un lucru nu inseamna neaparat sa-l faci. De fapt, fraza pe care o aud cel mai des este: "Stiu perfect ce ar trebui sa fac, as fi perfect in stare sa fac acest lucru, dar, chiar daca ar fi in interesul meu, nu-l fac".

Poate credem ca succesul unui training este atins daca participantii la curs "invata" ceva nou. Asta se aproprie mai mult de esenta, dar intrebarea inevitabila va fi "Cand invata intr-adevar lumea ceva?".

Poate fi:

• Cand primeste informatii noi?
• Cand isi aminteste ce a spus trainerul?
• Cand stie sa faca in sala toate exercitiile?

Ar fi un inceput, dar, desigur, nu ajunge.

E cazul sa punem punctul pe i: Nu exista invatare in niciun domeniu, daca nu exista, undeva, o schimbare de comportament.

Deci, singura masura a succesului unui training, esenta lui, "mingea peste linie", este faptul ca lumea, dupa trainingul respectiv, prezinta o schimbare de comportament in sensul dorit.

Astfel, independent de cat de placut si apreciat a fost un training, de cat de bine regizate si cu impact au fost prezentarile, de cat de minunate au fost teoriile, de cat de interesante au fost exercitiile, ei bine, daca apoi comportamentul cursantilor pe plan personal sau profesional ramane acelasi, trainingul a fost pur si simplu un faliment si o pierdere de timp.

Unii ar putea considera firesc ceea ce spun, altii poate nu vor fi de acord. Chiar as vrea sa ascult pareri diferite. Deocamdata va propun sa va ganditi un moment asupra acestui aspect de "schimbare comportamentala" pe care l-am scos in evidenta: s-ar putea ca tot ceea ce facem sa ni se arate sub o lumina noua si mai interesanta.