UPDATE: Litigiile dintre ANPC şi băncile comerciale se judecă doar la secţiile civile ale tribunalului. Decizia ICCJ a devenit obligatorie

Decizia ICCJ nr. 24 din 16 noiembrie 2015 a Completului competent să judece recursul în interesul legii a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 76 din 2 februarie şi a devenit obligatorie pentru instanţe de la data publicării.

Prin acest document, judecătorii au stabilit că litigiile pe clauze abuzive trebuie soluţionate de către secţiile civile sau completele specializate în materie civilă (litigii cu profesioniştii) din cadrul tribunalului, atunci când în proces sunt implicate ANPC/alte organe ale administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii.

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori (...), litigiile în care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului", este precizat în decizia apărută marţi în Monitor.

Magistraţii şi-au motivat hotărârea prin faptul că obiectul litigiului constă, în esenţă, în analiza caracterului abuziv al clauzelor unui contract guvernat de norme de drept privat.

"(...) Având în vedere că obiectul litigiului este reprezentat, în principal, de analiza caracterului abuziv al clauzelor unui contract guvernat de norme de drept privat, competenţa revine secţiei civile/completelor specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului, iar nu secţiei de contencios administrativ şi fiscal/completelor specializate în materia contenciosului administrativ.

De altfel, dispoziţiile coroborate ale art. 12 alin. (1) şi (3), art. 13 şi 14 din Legea nr. 193/2000 conduc la concluzia stabilirii unitare a competenţei de soluţionare, determinantă nefiind calitatea reclamantului -- de organ de control în sensul legii, de asociaţie pentru protecţia consumatorului sau de consumator care se consideră prejudiciat prin contractul încheiat, ci natura normei care guvernează, în principal, raportul juridic dedus judecăţii, şi anume o normă imperativă de drept privat, iar nu o normă de drept public.

Aşadar, raportul juridic dedus judecăţii este unul civil, referindu-se la contractul încheiat de un consumator cu un profesionist", este explicat în documentul amintit.

Legea clauzelor abuzive prevede că, la constatarea folosirii de contracte de adeziune ce conţin clauze abuzive, organele de control trebuie să sesizeze tribunalul competent, pentru a cere eliminarea acestora din contractele aflate în curs de executare.

De controale sunt responsabili, potrivit actului normativ, reprezentanţii împuterniciţi ai ANPC şi specialiştii autorizaţi ai altor organe competente ale administraţiei publice. Referitor la profesionişti, aceştia sunt reprezentaţi de persoanele fizice/juridice autorizate care încheie contracte cu consumatorii (printre care şi băncile comerciale).

Tribunalul competent este cel de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, însă legea nu indică şi secţiile care ar trebui să se ocupe de litigii.

În aceste condiţii, în cazul proceselor pe clauze abuzive, instanţele judecătoreşti au apreciat în mod diferit ce secţii sunt competente să soluţioneze astfel de litigii, conform recursului în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti.

Pe de o parte, unele instanţe au considerat că secţiile de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să soluţioneze litigiile în care sunt implicate ANPC şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când sesizarea se face de către ANPC. Pe de altă parte, alte instanţe au arătat că sunt competente în acest sens secţiile civile.

Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că al doilea punct de vedere este în acord cu litera şi spiritul legii şi, prin urmare, a cerut ICCJ să ia o decizie prin care să asigure pe viitor o practică unitară, ceea ce s-a şi întâmplat.

Deciziile ICCJ în recursurile în interesul legii devin obligatorii pentru instanţe din momentul apariţiei în Monitor, potrivit Codului de procedură civilă.

Important! Deciziile ICCJ au drept scop asigurarea unei interpretări şi aplicări unitare a legii de către toate instanţele autohtone. Pot cere Înaltei Curţi să se pronunţe asupra problemelor de drept soluţionate diferit doar procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, Colegiul de conducere al ICCJ, colegiile de conducere ale curţilor de apel şi Avocatul Poporului.