Ce drepturi și responsabilități vor avea firmele implicate în formarea profesională a tinerilor?

Învățământul profesional a cunoscut unele modificări în toamna aceasta, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016. Învățământul profesional dual este o alternativă a școlilor profesionale care își propune să-i ajute pe cei care muncesc să obțină calificări suplimentare, fără a împovăra financiar firmele care doresc să se implice ca formatori în astfel de programe.

Recent, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) a pus în dezbatere publică și o metodologie pentru desfășurarea învățământului dual, care să ofere un cadrul complet acestei forme de învățământ profesional. Aceasta va intra însă în vigoare numai după aprobarea sa de către Executiv și publicarea în Monitorul Oficial.

Pe scurt, învățământul dual este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică. În acest scop se încheie un contract de parteneriat între firmă, școală și unitatea administrativ-teritorială și mai multe contracte de pregătire individuală, cu fiecare dintre tinerii participanți la formare. În urma programelor urmate și a unui examen susținut la final, tinerii vor obține anumite calificări (de nivel 3, 4 sau 5) și vor avea șanse mai mari la angajare.

Proiectul de Metodologie de organizare și funcționare a învățământului dual pus în dezbatere de MENCS prevede că operatorii economici trebuie să asigure, în primul rând, pregătirea practică a elevilor, dar și o bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice. Practic, firmele se vor angaja să suporte costurile aferente pregătirii elevilor, cu tot ceea ce implică aceasta, așa cum vom vedea mai jos, însă în baza unor contracte de pregătire, iar nu în baza unor contracte de muncă, cum era stabilit până acum.

Potrivit proiectului, contractul de parteneriat dintre cele trei părți (firmă, școală și unitate administrativ-teritorială) va trebui încheiat în fiecare an, pentru anul școlar imediat următor. Durata contractului trebuie să fie determinată și să cuprindă "perioadele de timp aferente activităților de promovare a ofertei, recrutare, selecție și admitere a elevilor, întreg parcursul anului şcolar respectiv, inclusiv eventuale stagii suplimentare de practică, susţinerea examenului final de certificare a calificării şi o perioadă de tranziţie la un loc de muncă pentru absolvenţii anului terminal", potrivit propunerii de metodologie.

Ce drepturi și responsabilități principale va avea firma?

Proiectul are atașat și un model propus pentru contractul de parteneriat pe care firma trebuie să-l încheie. Din modelul anexat, firmele care sunt interesate de astfel de programe pot reține un aspect deosebit de important: acestea vor avea posibilitatea de a se implica în mecanismele de decizie ale școlilor respective, în condițiile prevăzute de contract. Acest lucru va fi posibil prin reprezentarea firmei în cadrul consiliului de administrație al unității școlare respective. Practic, firma va avea o serie de obligații de ordin tehnic și ce țin de organizarea sa internă, iar pe de altă parte, aceasta va trebui să acorde o anumită susținere financiară și sprijin material tinerilor pe care îi formează.

Potrivit propunerii de contract, operatorul economic va avea, în principal, următoarele drepturi și obligații:

• prin reprezentantul desemnat în consiliul de administrație al școlii, firma va participa cu propuneri inclusiv la programele de admitere și proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL);
• firma va fi responsabilă atât de organizarea, cât și de desfășurarea programelor de practică, ceea ce va însemna și unica responsabilitate pentru tinerii respectivi (mai ales dacă ne referim la stagiile de practică ce includ activități în diverse laboratoare, unde se lucrează cu diverse utilaje și tehnologii);
• va asigura condițiile materiale - utilaje, echipamente, materii prime și toate cele necesare practicii pentru tineri - și resursele umane necesare pentru pregătirea practică a elevilor (tutorii);
• se va ocupa de instruirea elevilor participanți cu privire la normele de securitate și sănătate în muncă, și va asigura echipamentele de protecție necesare;
• va organiza, împreună cu unitatea școlară, examenul de certificare a competenței elevilor care au participat în program.

Dar nu în cele din urmă, operatorii economici vor fi obligați să acorde bani și alte stimulente financiare tinerilor în formare. Potrivit modelului de contract, aceștia vor acorda, în condițiile legii: burse lunare la nivelul bursei acordate din fonduri publice, cheltuieli cu examinările de medicină a muncii şi analize medicale obligatorii, asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la firma respectivă, sau orice stimulente financiare convenite.

De asemenea, propunerea mai prevede și că angajatorul se va angaja să ofere, cu prioritate, locuri de muncă absolvenţilor pe care i-a format în baza contractelor de pregătire individuală.

Așa cum este prevăzut în model, contractul va putea fi revizuit oricând cu acordul părților și va putea fi denunțat cu un preaviz de cel puțin șase luni.

Firmele trebuie să fie autorizate și pot beneficia de scutiri de taxe

Ordonanța în vigoare prevede faptul că firmele care doresc să se implice ca potențiali angajatori și parteneri de practică în programele de formare profesională din învățământul dual trebuie să fie acreditate/autorizate în acest scop. În această privință însă nu există o reglementare legală la acest moment.

În cuprinsul OUG nr. 81/2016, Executivul a prevăzut că autorizarea/acreditarea firmelor pentru desfășurarea de programe de pregătire în învățământul dual se va face potrivit unei metodologii întocmite și aprobate printr-o hotărâre viitoare. Totuși, din cuprinsul proiectului de metodologie reiese faptul că, în cazul în care hotărârea privind metodologia de acreditare va întârzia să apară, învățământul dual se va putea organiza și în lipsa autorizării/acreditării.Tot din cuprinsul proiectului de metodologie în discuție reiese și faptul că firmele vor trebui să fie acreditate pentru fiecare dintre nivelurile de calificare pentru care se organizează învățământ profesional dual, respectiv nivelul 3, nivelul 4 și nivelul 5.

Ceea ce face ca noul cadrul al învățământului dual să fie mai atractiv pentru partenerii economici este faptul că, în prezent, costurile nu ar mai fi suportate în mod exclusiv și la același nivel ca în veche reglementare. Astfel, potrivit ordonanței, firmele pot beneficia de facilități la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor. Vechile prevederi impuneau firmelor să încheie un contract de muncă cu cei pe care îi formau, iar costurile pe care firmele erau nevoite să le acopere includeau toate contribuțiile și taxele aferente salarizării, pe lângă celelalte cheltuieli implicate cu formarea.
 

Notă: De la 1 ianuarie 2017, veniturile obținute de tineri în cadrul învățământului profesional și tehnic vor fi considerate venituri neimpozabile. Aici ne referim la burse, drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecție și altele asemenea (redacția AvocatNet.ro a tratat acest subiect într-un articol recent).

Atenție! Prevederile proiectului de metodologie nu se aplică momentan. Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie adoptate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial.