La ce concedii și indemnizații au dreptul tații pentru creșterea și îngrijirea copiilor

Legal vorbind, oricare dintre părinți poate intra în CCC, atâta timp cât are dreptul la acesta și la indemnizația aferentă, potrivit OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Dar ne-am obișnuit să auzim că numai mamele stau acasă cu copiii, timp de unul sau doi ani de zile. Din perspectiva modului în care se poate intra în CCC și a cuantumului indemnizației, nu există însă nici măcar o diferență între cei doi.

Concret, tatăl are dreptul la CCC dacă, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, a realizat timp de cel puțin 12 luni venituri impozabile, adică: venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

În afară de banii obţinuţi din aceste surse, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, tații au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

În afară de condiția referitoare la venituri, tatăl mai trebuie:

• să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenia vreunui stat);
• să aibă domiciliul/ reședința în România;
• să locuiască în România împreună cu copilul/ copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestuia/ acestora.

Concediul pentru creșterea celui mic se poate acorda pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani sau pentru îngrijirea celui în vârstă de până la trei ani, dacă e vorba de un copil cu handicap.

Dacă ambele persoane ar avea dreptul la CCC, îndeplinind condițiile de mai sus, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept. De pildă, dacă mama intră în concediu, tatăl trebuie să stea și el în concediu, în locul mamei, cel puțin o lună. Altfel, mama trebuie să se întoarcă cu o lună mai devreme la birou.

Principiul acordării CCC este că perioada la care are dreptul fiecare părinte nu este transferabilă celuilalt. Cu alte cuvinte, unul nu poate să stea acasă și pentru celălalt (deci să-și prelungească perioada la care are dreptul legal) și nu poate să primească indemnizație de creștere cât pentru amândoi.

Care e indemnizația de CCC și ce alți bani poate câștiga?

Potrivit ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Așadar, indemnizația nu poate fi mai mică de 1.232,5 lei (adică 85% din 1.450 de lei, cât e salariul minim), dar deocamdată nu există și un plafon maxim pentru aceasta. Se discută însă, zilele acestea, despre faptul că s-ar putea reveni la instituirea unui astfel de plafon, așa cum vă povesteam și noi în acest material. Deocamdată însă, indemnizația poate să depășească și 15.000 de lei, de exemplu.

În plus, nivelul indemnizației crește cu 85% din cuantumul salariului minim pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere, potrivit ordonanței.

Pentru o obține acești bani, tatăl trebuie să facă o cerere la primăria de care aparține cu domiciliul/ reședința, însoțită de următoarele documente: copia actului de identitate și a certificatului de naștere al copilului sau livretul de familie; actele doveditoare privind relația sa cu copilul; actele doveditoare care atestă veniturile; dovada eliberată de angajator/ organele competente privind veniturile realizate; dovada privind suspendarea activității pentru perioada de CCC și orice alte documente care dovedesc îndeplinirea condițiilor de acordare a CCC și a indemnizației.

Regula este că beneficiarul indemnizației de creștere a copilului nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada CCC, aceasta ducând la suspendarea dreptului la indemnizație (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare). Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:

• sume de bani primite în baza legii, a contractului colectiv/ individual de muncă, altele decât cele care rezultă din desfășurarea efectivă a unei activități;
• indemnizații pentru consilier local/ județean;
• venituri impozabile de maxim trei ori cuantumul minim al indemnizației (adică maxim 3.697,5 lei), într-un an calendaristic.

Pentru îngrijirea copilului bolnav, concediul se acordă mai ușor

Potrivit OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, angajații au dreptul și la un concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani. În cazul copilului cu handicap însă, pentru afecțiunile intercurente, concediul este până la împlinirea vârstei de 18 ani.

De acest concediu, precum și de indemnizația aferentă poate beneficia atât tatăl, cât și mama. Aici, acordarea acestora nu mai depinde de condiții așa stricte ca în cazul CCC. Tații trebuie să îndeplinească doar condiția stagiului de cotizare de o lună, după cum prevede ordonanța.

Indemnizația lunară aferentă acestui tip de concediu este de 85% din baza de calcul, care este determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară.

Pentru acordarea banilor, ordonanța prevede necesitatea certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie/certificatului pentru persoanele cu handicap emis în temeiul legii.

Notă: Acest articol face parte dintr-o serie de materiale dedicate Zilei tatălui, care se sărbătorește pe 14 mai. Celelalte materiale se găsesc aici.