Opinie: De ce nu se vor înghesui șomerii să ceară decontarea banilor de chirie de la stat

Din ianuarie și până acum, șomerii doar au știut de banii aceștia, ca sumă promisă depinzând de un termen, veșnicul termen, cel în care se adoptă niște norme de punere în aplicare a prevederilor aprobate și intrate în vigoare.

Nu o să mai antamez discuția legată de faptul că, în România, intratul în vigoare și aplicarea efectivă a unor prevederi sunt evenimente care se despart în calendar cam ca Paștele de Crăciun. Dacă vreți un alt exemplu recent de prevederi care au intrat în vigoare, dar nu se pot aplica, în lipsă de norme de detaliere, îl aveți pe cel al Legii privind diminuarea risipei alimentare (unde normele puse acum două săptămâni în dezbatere au fost retrase recent pentru că mai trebuiau “rumegate”, deși autoritățile au avut la dispoziție, până acum, șase luni de când legea a fost publicată în Monitor).

Guvernul a adoptat recent și mult așteptatele norme pentru acordarea primei de relocare, puse de ceva vreme în dezbatere publică, mai exact, din februarie. Acum, șomerii care se vor potențiali beneficiari ai primelor de relocare de maximum 900 de lei lunar se pot gândi serios că vor primi, în curând, acești bani (adică de când se publică normele în Monitor). Dacă și-au pus deja gândul la ei, ar trebui să știe însă că obținerea lor este un demers ca o adevărată poveste românească: plină de birocrație, împănată cu dacă și cu parcă, strânsă cu ușa într-un birou de minister.

Birocrație, boală lungă

Dosarul în baza căruia se stabilește dreptul la acești bani (care trebuie confirmat lună de lună, apropo!) este mai ceva ca unul pentru obținerea de fonduri europene (dacă nu mă credeți, vă povestește colegul meu de redacție, aici).

Pe lângă evidentele acte de identitate, adeverințe de încadrare în muncă, declarații pe propria răspundere etc., șomerii vor trebui să-și implore angajatorul să le dea vreo trei declarații pe propria răspundere care să ateste că șomerul chiar merită să ia banii respectivi. Pe lângă acestea, dacă șomerul mai e și căsătorit și mai are și copii, se mai adaugă un braț de documente ca să dovedească că niciunul n-are locuințe în orașul unde se va muta el, venituri care cumulate să sară de 5.000 de lei pe lună ș.a.m.d.

Primul lucru pe care trebuie să-l facă solicitanții este să meargă să-și schimbe domiciliul sau reședința în buletin. Și de preferat ar fi să apeleze la varianta în care actele de identitate se modifică/ schimbă în regim de urgență, pentru că dosarul de solicitare a primei trebuie depus obligatoriu în termen de 60 de zile de la angajare – altfel, se pierde dreptul la prima de relocare cu totul. Pe lângă noua reședință sau noul domiciliu, solicitanții vor trebui să dovedească și unde au stat înainte, pentru ca un funcționar public să se asigure apoi că există cel puțin 50 km între locul de unde șomerul se mută și locul unde va începe să lucreze.

Partea bună este că toate aceste stive de documente pot fi depuse și electronic, pe e-mail, la agenția de ocupare a forței de muncă. Numai că trebuie certificate toate pentru conformitate cu originalul (ceea ce presupune ca pe fiecare să se scrie „conform cu originalul” și să se semneze). Certificarea aceasta pentru conformitate e un fel de-a spune că te-ai făcut mai responsabil pe hârțoagele pe care le-ai trimis.

Iar aici doar se termină birocrația din deschiderea balului, pentru că odată ce dreptul la prima de relocare a fost stabilit, el va trebui confirmat lună de lună. Astfel, beneficiarii trebuie să mai trimită un set de documente la agenții: dovada plății chiriei, facturi (dacă chiria e sub 900 de lei), adeverința de venit de la angajator și o declarație pe propria răspundere privitoare la veniturile nete.

N-ai contract de chirie, n-ai primă

Esențial pentru acordarea acestor bani este ca șomerul să locuiască în chirie în localitatea unde se află locul de muncă, dar nu oricum, ci – ați ghicit – cu contract de chirie! Și nu cu orice fel de contract de chirie, ci cu unul pe care proprietarul l-a înregistrat la Fisc! În acest fel, guvernanții noștri speră să mai împuște un iepure, respectiv să înduplece cât mai multe contracte de închiriere să zboare către Fisc pentru impozitare. Eu cred că se vor schimba mai degrabă imprimantele la Poșta Română decât se vor fiscaliza veniturile din chirii.

Având în vedere gradul ridicat de nedeclarare a acestor tipuri de contracte la organele fiscale, ne putem imagina că șomerului îi va lua ceva vreme să-l convingă pe proprietarul locuinței unde vrea să se mute că trebuie să declare contractul la Fisc. Caz în care, cel mai probabil, proprietarul va sălta și prețul de închiriere.

Dacă rămâne fără contract și nu-și găsește repede un altul, atunci beneficiarul primei de relocare rămâne fără acești bani. În plus, autoritățile de la agenția de ocupare a forței de muncă vor vrea să vadă în fiecare lună dovada că s-a plătit chiria, așa cum spuneam mai sus. Cum? Cu orice fel de înscris sub semnătură privată care atestă ce s-a plătit, când și cum (chitanțe, de pildă, sau acte scrise de mână, dar semnate și datate măcar, în care scrie negru pe alb că s-a făcut plata de la X la Y, că are aceeași valoare cu cea din contract etc.).

Suma de bani nu poate fi cumulată cu alte beneficii pentru șomeri

Maximul pe care-l pot primi beneficiarii ca primă de relocare lunară se ridică la 900 de lei. Asta ar însemna că se acoperă, în principal, chiria, iar dacă aceasta e mai mică de 900 de lei, atunci se mai iau în calcul pentru decontare și alte cheltuieli locative – facturile la utilități, adică. Pentru cineva care se mută să muncească într-un oraș mare și costisitor, suma de 900 de lei nu acoperă, poate, decât cheltuielile cu chiria.

Desigur, vorbim totuși de o sumă de bani care nu poate fi neglijată, mai ales dacă cineva și-ar găsi un loc de muncă plătit cu un salariu sub 2.000 de lei. Subvenționarea celor 900 de lei, pentru o perioadă de până la trei ani, așa cum se prevede în lege, ar însemna un adevărat beneficiu pentru șomerul care s-a angajat.

În Legea nr. 76/2002 (actul ce reglementează acești bani) se prevede însă că prima de relocare nu poate să fie adunată cu alte beneficii pe care actul normativ le prevede pentru șomeri. Concret, cei 900 de lei nu mai pot fi adunați și cu o primă de încadrare, spre exemplu, pentru că legea nu permite asta.

Din păcate, la redactarea normelor de punere în aplicare, nu s-a menținut coerența la acest capitol, în sensul că una scrie în lege și alta în normele de punere în aplicare:

Având în vedere că vorbim de două acte normative de tipuri diferite, respectiv de o lege și de o hotărâre de guvern care cuprinde niște norme de punere în aplicare a legii, concluzia e următoarea: legea e mai puternică în forță juridică, prin urmare, ceea ce se prevede în normele de punere în aplicare nu se va aplica, pentru că diferă de ceea ce scrie în lege, care e superioară hotărârii (chiar dacă aceasta din urmă a intervenit ulterior legii). Altfel spus, prima de relocare nu se poate cumula cu cea de instalare, nici cu cea de încadrare, de activare și cu celelalte sume de bani prevăzute în prevederea pe care am citat-o mai sus.