avocatnet.ro 
Persoanele fizice sau juridice care au fost prejudiciate în urma încălcării legislației din domeniul concurenței de către o companie au acum dreptul să solicite instanțelor de judecată despăgubirea integrală a prejudiciului suferit, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996. Actul se aplică de astăzi, fiind publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 422.
"Despăgubirile integrale repun persoanele care au suferit un prejudiciu în situaţia în care s-ar fi aflat dacă legislația în materie de concurență nu ar fi fost încălcată. Despăgubirea integrală include pierderea efectivă, profitul de care este lipsită persoana prejudiciată, precum şi plata dobânzii aferente", se prevede în act.
Conform notei de fundamentare a inițiativei acestei ordonanțe, fără un astfel de mecanism de despăgubire pentru victimele încălcărilor legislației de concurență, eficiența acestei legislații este amenințată. Normele de concurență le impun operatorilor economici un comportament care să asigure concurența liberă și loială pe piață, totul înspre avantajul final al clienților lor. Spre exemplu, sunt interzise acordurile de tip cartel, prin care se limitează concurența, prin măsuri de genul: împărțirea pieței, repartizarea clienților, limitarea producției sau fixarea prețului.
Persoanele prejudiciate astfel de companii au la dispoziție cinci ani (termen de prescripție) pentru a cere despăgubirile în instanță. Termenul începe să curgă de la momentul la care încetează respectivele încălcări, dar nu mai înainte ca reclamantul să fi cunoscut încălcarea, faptul că a fost prejudiciat prin ea și identitatea autorului încălcării.
Potrivit actului normativ, instanța competentă pentru a soluționa astfel de cereri de despăgubire e Tribunalul București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată la Curtea de Apel București, împotriva hotărârii acesteia putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Totuși, părțile pot să discute problema despăgubirilor și în afara instanței de judecată.
"Instanța are competența de a estima cuantumul prejudiciului în litigiul aflat pe rolul acesteia, asigurându-se că nici sarcina probei şi nici standardul probatoriu necesar pentru cuantificarea prejudiciului nu fac practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea dreptului la despăgubiri integrale. Se prezumă că încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii", mai scrie în ordonanță.
Dacă sunt găsite răspunzătoare, întreprinderile care au încălcat legislația trebuie să plătească în solidar despăgubirile. Asta înseamnă că fiecare dintre ele va avea obligația de a plăti integral prejudiciul, nu doar o parte din el, iar cel prejudiciat va putea să ceară despăgubirile integral de la oricare dintre companiile vinovate, până când i se plătește toată suma.
Important! Prevederile acestui act se aplică și cererilor în despăgubire formulate începând cu 26 decembrie 2014.
Secretele de afaceri nu pot sta în calea obținerii despăgubirilor
"În cadrul procedurilor dintr-o acțiune în despăgubire, la cererea unui reclamant care a prezentat o justificare întemeiată conținând faptele și mijloacele de probă disponibile pentru a dovedi caracterul plauzibil al cererii sale de despăgubiri, instanța de judecată poate dispune divulgarea de probe relevante de către pârât sau de către un terț", conform actului.
Totuși, dacă probele relevante conțin secrete de afaceri sau informații confidențiale de alt tip, ele trebuie protejate în mod corespunzător. Actul normativ prevede că instanțele pot dispune măsuri prin care să se evite divulgarea informațiilor confidențiale (de pildă, prin desfășurarea procesului în ședință nepublică, restricționarea accesului anumitor persoane etc.).
Oricum ar fi, măsurile de protecție a secretelor de afaceri și a informațiilor confidențiale nu pot să împiedice exercitarea efectivă a dreptului la despăgubiri. "Instanțele au competența de a dispune divulgarea de probe care conțin informații confidențiale atunci când le consideră relevante pentru acțiunile în despăgubire, cu luarea măsurilor adecvate de protecţie a acestor informaţii", potrivit documentului. Totuși, se mai prevede, "instanța limitează divulgarea probelor la ceea ce este proporțional".
De asemenea, pot fi divulgate, în anumite condiții, inclusiv probele incluse în dosarul unei autorități de concurență. Doar că se va putea ajunge aici numai dacă informațiile respective nu pot fi obținute din altă parte.
Important! Actul prevede că cei care distrug probele relevante pot primi o amendă judiciară între 500 și 5.000 de lei, sancțiune ce va putea fi impusă atât părților, terților, cât și reprezentanților legali ai acestora. Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru refuzul de a prezenta probele cerute spre divulgare de instanță, în termenul impus, pentru nerespectarea măsurilor impuse pentru asigurarea confidențialității și pentru încălcarea altor reguli impuse de ordonanță pentru divulgarea probelor.
"O încălcare a legislației în materie de concurență, constatată printr-o decizie definitivă a Consiliului Concurenţei sau a Comisiei Europene ori printr-o hotărâre definitivă a unei instanțe judecătoreşti se consideră a fi stabilită în mod irefragabil pentru instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei acțiuni în despăgubire în temeiul legislației în materie de concurență", mai scrie în act.
mihaiu