Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, ce va modifica Codul fiscal la 1 ianuarie 2018, prevede dublarea plafonului până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere, de la 500.000 de euro la un milion de euro.
Astfel, firmele care înregistrează o cifră de afaceri anuală mai mică de un milion de euro vor achita un impozit pe veniturile micro de 1%, în locul impozitului de 16% din profitul înregistrat.
Măsura nu va avea efecte benefice asupra tuturor întreprinderilor care se încadrează în această categorie. Această observație a fost făcută și de către Cătălin Teniță, antreprenor online, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, firmele care sunt prinse în lanțuri mari de producție vor fi chiar dezavantajate de dublarea plafonului de trecere de la micro la profit, având în vedere că multe dintre acestea nu își pot permite să practice adaosuri comerciale mari.
Afacerile care se regăsesc în această situație înregistrează un rulaj foarte mare, însă obțin profituri mici. De asemenea, vor fi dezavantajate de această măsură și firmele care înregistrează pierderi la finalul anului, ca urmare a realizării în anul anterior a unor investiții consistente.
Firmele care obțin un profit mare vor plăti mai puțin la stat
În mesajul său, Cătălin Teniță realizează o analiză comparativă a două societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domenii de activitate diferite:
“Să luăm de pildă o firmă de design 3D care face 600.000 euro și care are cheltuieli de 400.000 de euro (din care 80% salarii și chelturieli aferente). În varianta actuală, ea ar plăti 16% din 200.000 euro profit brut (rezultând un impozit pe profit de 32.000 euro). În varianta anunțată, 1% din venituri ar reprezenta un profit de 6.000 euro. Adică o reducere de 80% a impozitului plătit statului.”
Cătălin Teniță continuă exemplul, analizând cazul unei societăți comerciale care practică un adaos comercial mic:
“Doar că nu toate firmele sunt de felul asta. Să luam exemplul unei firme care are o marjă de profit de 5%. Firma vinde cremvurști de 600.000 euro, are cheltuieli de 570.000 de euro, rămâne cu un profit brut de 30.000 de euro. Înainte plătea un impozit pe profit de 16% din 30.000 de euro, adică 4.800 euro. Prin introducerea impozitului pe venituri, ea va plati 1% din 600.000 de euro adica 6.000 euro. În acest caz, vorbim de o creștere de 25% a poverii financiare.”
În această situație se regăsesc și firmele care realizează investiții consistente în extinderea sau modernizarea activității desfășurate, care realizează construcții, cumpără echipamente, se extind pe noi piețe, astfel că ele își asumă pe o perioadă de timp determinată chiar o pierdere. Dacă până în prezent ele nu plăteau impozit pe profit, înregistrând pierdere, odată cu introducerea impozitului pe cifra de afaceri ele vor fi obligate să plătească statului impozit, acest lucru putând fi apreciat ca o piedică suplimentară în calea realizării investițiilor.
În prezent, microîntreprinderile care nu au salariați plătesc un impozit de 3% din venituri, în timp ce microîntreprinderile cu cel puțin un angajat datorează un impozit de 1% din venituri.
În categoria microîntreprinderilor intră, începând cu data de 1 februarie 2017, toate societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în anul fiscal anterior.