Articol scris de Georgiana Bădescu (foto 1), partener, și Cristiana Manea (foto 2), avocat colaborator, specialiști în dreptul concurenței și legislația UE în cadrul Schoenherr și Asociații SCA.
Beneficiile apartenenței unei companii la una sau mai multe asociații profesionale sunt recunoscute, în general, la nivel economic – asociațiile reprezentând, cel puțin în unele domenii, voci importante în procesul legislativ, prin susținerea de puncte de vedere din partea industriei. Nu există însă doar partea plină a paharului. Participarea la întâlnirile asociațiilor poate ridica riscuri concurențiale, cum ar fi acela al facilitării sau creării unui cadru pentru schimburi de informații sensibile între competitori.
Statistic, cele mai multe investigații de anvergură declanșate de Consiliul Concurenței în ultimii ani au avut ca punct de pornire asociațiile profesionale. Cu titlu exemplificativ, doar în anul 2017 Consiliul a sancționat practici de facilitare a fixării de prețuri sau constituire a unui cartel în cadrul a șapte asociații sau organizații profesionale. Entitățile investigate de Consiliu sunt, de obicei, nu doar asociația, ci și companiile individuale, membre ale respectivei asociații – care riscă, în cazul existenței unei încălcări, o amendă calculată ca procent din cifra lor de afaceri totală.
De unde pot apărea riscurile?
În primul rând, riscurile apar chiar din modalitatea de redactare a statutului sau actului de înființare a asociației. Pot exista, de exemplu, clauze problematice, redactate fie ambiguu, fie chiar defectuos, ce pot ridica riscuri concurențiale per se. Obiectivul asociației trebuie evaluat cu atenție, pentru a evita asocierea acestuia cu urmărirea unui scop potențial anti-concurențial (cum ar fi, ipotetic, menținerea cotelor de piață ale membrilor sau prevenirea intrării unui jucător nou pe piață).
În al doilea rând, riscurile pot apărea din cadrul faptic de derulare a întâlnirilor – care, de cele mai multe ori, reunesc competitori dintr-o anumită piață sau industrie. De exemplu, pot exista discuții care pot fi interpretate a crea un cadru de coordonare între companiile membre (e.g., cu privire la prețuri sau comportamente viitoare) sau pot exista schimburi de informații/raportări care ajung la asociație și înapoi la membrii acesteia (e.g., date sensibile, individualizate, despre prețurile practicate sau creșteri anticipate de prețuri).
O asociație profesională nu trebuie privită ca un forum pentru a discuta sau agrea cu privire la aspecte care privesc politica individuală de prețuri sau strategia unei companii. Schimbul poate implica inclusiv o discuție între reprezentanți ai unor companii concurente; e.g., doi angajați aparținând departamentelor de vânzări ale unor concurenți pe piață, care discută strategia comercială a companiilor lor față de un anumit distribuitor.
Ce măsuri ar trebui luate de către asociație?
Recomandarea primordială este efectuarea unei analize de tip zoom-in asupra documentației disponibile (e.g., statut, acte de aderare) și a raportărilor efectuate în cadrul asociației, dacă este cazul.
Urmare a acestei analize și a potențialelor riscuri identificate, se vor defini măsurile specifice de remediere. Acestea pot include: modificarea documentației de funcționare pentru a respecta regulile dreptului concurenței; adoptarea în cadrul asociației a unei politici de conformare cu regulile concurenței; revizuirea raportărilor solicitate/transmise membrilor pentru a respecta anumite principii care să asigure „de-sensibilizarea” acestora; minutarea discuțiilor și întâlnirilor pentru a documenta legitimitatea subiectelor discutate; efectuarea de programe de instruire în dreptul concurenței.
Companiile membre au anumite obligații specifice?
Fiecare companie are obligația de a analiza cu atenție riscurile specifice care pot apărea ca urmare a participării sale în asociațiile profesionale. Prin urmare, ar trebui definite reguli interne pentru angajații săi, care să sporească gradul de conștientizare a riscurilor și potențialele sancțiuni care pot fi aplicate în cazul nerespectării regulilor.
De exemplu, dacă urmează să participați la o întâlnire a asociației, insistaţi pentru circularea unei ordini de zi în avans şi formulaţi obiecţiuni sau cereți clarificări privind subiectele pe care le identificați ca fiind potențial anti-concurenţiale. Dacă discuțiile efective din cadrul întâlnirii sunt deviate către astfel de aspecte, este recomandabil să părăsiţi întâlnirea şi să vă asigurați că plecarea dumneavoastră a fost consemnată în mod corespunzător, urmând să discutați alți pași de urmat cu avocatul sau juristul companiei. Documentele circulate ulterior întâlnirilor asociației trebuie să urmeze aceleași reguli și să fie parcurse cu atenție pentru a putea semnala orice potențiale probleme.
Ghidul concurenței pentru firme este o serie de articole menită să informeze despre pericolele practicilor incorecte pentru afaceri, aceasta fiind oferită de specialiștii Schoenherr și Asociații.