Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

De ce ouăle costă în România de două ori mai mult decât în Germania

În magazine, ouăle continuă să coste la fel de mult ca în perioada sărbătorilor de iarnă. Producătorii spun însă că au redus preţurile la jumătate, pentru că nu mai este cerere atât de mare. În supermarketuri, 10 ouă costă peste 10 lei, adică doi euro. În Germania, preţul de-abia depăşeşte un euro.

Dacă anul trecut furnizorii se bucurau de creşterea preţului ouălor, acum se văd nevoiţi să îl scadă.

„Din fermele noastre oul pleacă cu un preț de 32 - 33 de bani. Iar în noiembrie anul trecut prețul acestora era 55 - 60 de bani chiar”, spune Teodor Neculiță, medic veterinar.

Scăderea costurilor de producţie nu se vede, însă, şi pe raftul magazinului. Preţul a rămas neschimbat.

„Le crești cu 40, 50 %... este prea mult! Au profitat de acest lucru şi bineînţeles, la raft, au mai adăugat un 5-10 la sută. După cum vedeți, și rafturile sunt pline. Nu cumpără nimeni”, spune un client.

„Cam mult pentru un ou pentru că nici un copil nu se satură dintr-un ou. Mi se pare exagerat”, adaugă o altă cumpărătoare.

„Sunt scumpe. Sunt piperate”, este părerea unui al treilea client.

Sunt ceva mai ieftine doar cele care se apropie de ieşirea din termen.

Fiscul, cu ochii pe comenzile online

Fiscul e cu ochii pe românii care comandă pe internet sau telefonic bunuri din ţările din afara Uniunii Europene. Inspectorii ANAF au observat că o parte dintre cei care vin să-şi ridice coletele din vamă declară sume suspect de mici pentru a beneficia de scutirile de taxe. Câteva mii de români au fost însă depistaţi, iar statul i-a pus să plătească 85.000 de euro.

O parte dintre cei care comandă produse pe internet sau telefonic din afara spaţiului european fentează statul la plata taxelor vamale şi a TVA.

În perioada august-decembrie 2017, Fiscul a recuperat taxe în valoare de 391 de mii de lei, echivalentul a 85 de mii de euro, din care 41% au fost calculate pentru colete venite din China.

În total sunt 6.309 colete, pe care inspectorii le-au depistat alertaţi de valorile foarte mici declarate.

De ce apelează unii cumpărători la aceste artificii? Pentru că scapă de plata TVA pentru bunuri cu o valoare mai mică de 10 euro. Dacă pachetul are ovaloare sub 150 de euro, sunt scutiţi de taxe vamale.

Cele mai multe cazuri au fost semnalate la Direcţia Vamală Braşov, unde inspectorii au controlat peste 130 de mii de colete.

Taxare mai dură pentru PFA-uri

Ministrul Finanţelor vrea sa schimbe taxarea PFA, iritat că sunt diferenţe mari între contribuţiile plătite de salariaţi şi cei care lucrează ca persoane fizice autorizate. Contribuţiile lor sunt plafonate la nivelul salariului minim pe economie, lucru care îl nemulţumeşte pe Eugen Teodorovici.

Un salariat plăteşte contribuţii sociale în funcţie de veniturile încasate. Asta în timp ce PFA-urile - cu câştiguri uneori mult mai mari - au posibilitatea să le achite plafonate la cuantumul salariului brut pe economie de 1.900 de lei, de la începutul acestui an. Aşa că, în practică, diferenţe pot fi foarte mari.

Roxana Vântu, jurnalist Digi24: Un salariat cu un venit brut de 5.000 lei/lună va avea o povară fiscală aproape dublă - impozit pe venit și contribuții sociale - ca o persoană care obține aceiași bani din activități independente. În timp ce angajatul va achita taxe de puțin peste 2.000 de lei, un PFA plătește doar 1.185 de lei.

Un semnal de alarmă este tras şi de consultanţii fiscali. Statul poate că a vrut să încurajeze antreprenorii, dar aplicarea noii taxări poate duce şi la diferenţe de 43 la sută între venitul net obţinut de un angajat şi un PFA care a optat pentru pragul minim de contribuţii.

Spre exemplu, pentru un venit brut de 10.000 de lei pe lună, un salariat achită contribuţii sociale şi impozit pe venit de peste 4.100 de lei. În timp ce taxele unui PFA abia depăşesc 1.600 de lei.