Vorbim, mai exact, de salariații care popularizează, prin diverse forme, imagini sau înregistrări prin care sunt dovedite abuzurile și ilegalitățile pe care le reclamă. În încercarea de a obține dreptatea într-un fel sau altul, salariații ar putea scăpa din vedere unele lucruri: că este de dorit să apelezi la toate celelalte mijloace contractuale și legale pentru a-ți obține dreptatea și că unele informații nu ar trebui să ajungă la urechile terților, dacă ai semnat dinainte pentru păstrarea secretului lor.
"Înainte de a furniza astfel de informații publicului, angajatul ar trebui să verifice și să urmeze prevederile contractelor de muncă aplicabile (contractul individual de muncă și contractul colectiv de muncă, după caz), ale regulamentului intern și ale oricăror alte dispoziții ale angajatorului/șefilor cu privire la regulile de conduită și la informațiile pe care are voie să le dezvăluie", a spus Irina Radu, senior associate la societatea de avocatură Maravela & Asociații, pentru redacția noastră.
Salariatul care aduce la cunoștința publicului astfel de dovezi nu ar putea fi trecut printr-o procedură de cercetare disciplinară dacă fapta sa nu a fost considerată, de la bun început, abatere disciplinară, subliniază Irina Radu.
Notă: Care sunt etapele prin care trebuie să treacă o cercetare disciplinară
Dar fapta ar putea fi o încălcare a obligației de confidențialitate, a obligației de a păstra neștirbită reputația angajatorului sau a obligației de loialitate a salariatului. Și dacă asta nu ar reprezenta o abatere disciplinară, nefiind trecută în regulamentele interne ca atare, angajatorul ar putea să-l urmărească pe acel salariat pentru despăgubiri în civil, dacă reușește să dovedească prejudiciul cauzat.
"Prin urmare, metoda de popularizare prin mass media/social media a informațiilor privind locul de muncă este destul de riscantă. În locul acestei metode, angajatul ar trebui să urmeze căile legale pentru rezolvarea situațiilor semnalate. De exemplu, angajatul poate urma procedura prevăzută de regulamentul intern cu privire la soluționarea reclamațiilor, poate sesiza autoritățile competente (Inspectoratul Teritorial de Muncă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Direcția de Sănătate Publică etc.), se poate adresa instanțelor cu acțiuni în vederea opririi anumitor acte/măsuri nelegale ale angajatorului sau în vederea obligării angajatorului la luarea unor măsuri și/sau în vederea obținerii de despăgubiri pentru prejudiciile suferite. Sumarizând, publicarea informațiilor este mai degrabă o modalitate pentru angajat de a-și căuta singur dreptatea, modalitate care este posibil să încalce obligații legale, contractuale sau drepturi ale altor persoane și pe care noi nu o recomandăm", a mai explicat Irina Radu.
Bine de știut: Ce restricţii au salariații atunci când pleacă de la un angajator la altul