Mai nou, trebuie să existe o asociație de proprietari pentru fiecare bloc. Cele pe mai multe blocuri, reorganizate până în 2019

Noua reglementare a asociațiilor de proprietari (Legea nr. 196/2018) a intrat în vigoare pe 28 septembrie 2018 și prevede obligația ca în fiecare condominiu să se înființeze o asociație de proprietari, în timp ce vechea lege nu impunea o atare obligație. Legea nouă vine cu o definiție mai detaliată pentru ce înseamnă un condominiu și cu specificări care nu mai lasă posibilitatea asociațiilor constituite pe mai multe blocuri să mai existe sub noile condiții.

"Legea va crea probleme mari pentru asociațiile de proprietari din multe localități ale țării, cum ar fi Brașov, Craiova, Lugoj, Videle etc., unde există asociații de proprietari constituite pe mai multe blocuri. Astfel, potrivit prevederilor noii legi, asociațiile de proprietari pe mai multe blocuri, care nu sunt dezvoltări imobiliare de tip nou, unde există terenuri sau alte părți proprietate comună a tuturor proprietarilor, vor trebui să se reorganizeze la nivel de bloc, în următoarele 12 luni", a declarat Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat, pentru București FM.

Asociația de proprietari este forma juridică de organizare și de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor dintr-un condominiu, potrivit noii legi, unde condominiul este un imobil format din teren cu una sau mai multe construcții, în care există cel puțin trei proprietăți individuale (apartamente sau spații cu altă destinație) și cote-părți indivize de proprietate.

"În sensul art. 2 lit. h), constituie condominiu: a) clădiri cu mai multe locuințe sau spații cu altă destinație în care există proprietăți individuale și proprietăți comune; b) clădiri multietajate; un tronson cu una sau mai multe scări din cadrul clădirii multietajate în cazul în care se poate delimita proprietatea comună; c) un ansamblu rezidențial format din locuințe și/sau construcții cu altă destinație, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care există proprietăți comune și proprietăți individuale", scrie în noua lege a asociațiilor.

Prin comparație, vechea lege definea clădirea-bloc de locuințe-condominiu drept: "proprietatea imobiliară formată din proprietăți individuale, definite apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuințe, și proprietatea comună indiviză. Poate fi definit condominiu și un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comună".

Ce ar trebui să facă asociațiile constituite pe mai multe blocuri?

Așa cum indică și președintele Ligii Habitat, asociațiile-mamut trebuie "să se spargă" în mai multe asociații. Noua lege impune actualelor asociații să se pună în acord cu noua lege, asta însemnând inclusiv să facă modificări interne, până în septembrie anul viitor. Prin urmare, timp ar fi destul pentru ca proprietarii să se pună în acord cu noile cerințe.

Practic, ar trebui urmată procedura înființării asociațiilor de la zero. În plus, și noua lege lasă liber proprietarilor să facă asociații inclusiv pentru fiecare scară de bloc, unii considerându-le o opțiune mai avantajoasă pentru luarea unor decizii. Cu atât mai mult cu cât numărul de membri ai comitetului asociației nu poate fi mai mare de cinci - or, în cazul asociațiilor cu numeroase scări de bloc, e preferabil ca fiecare scară să fie reprezentată de cineva în comitet, iar limitarea numărului membrilor va duce la neplăceri în cazul asociațiilor de acest fel, subliniază Mihai Mereuță.

Cât despre divizarea unei asociații în două sau mai multe, pe scări sau tronsoane, aceasta se face la propunerea majorității proprietarilor din scara sau tronsonul respectiv, cu acordul majorității proprietarilor din asociația ce urmează a se deviza, potrivit legii.

Probleme practice create de noua lege nu se rezumă însă nici pe departe doar la cele expuse mai sus. Contul unic obligatoriu, de pildă, precum și impunerea unui plafon de casă sunt extrem de problematice pentru asociații.