CJUE: Dacă salariatul moare, moștenitorii săi primesc banii pentru concediul de odihnă neefectuat

Judecătorii CJUE au decis azi, în cauzele C-569/16 și C-570/16, că banii pentru zilele de concediu de odihnă neefectuate de un salariat care a murit trebuie să ajungă la moștenitorii acestuia.

„Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea confirmă că, potrivit dreptului Uniunii, decesul unui lucrător nu determină stingerea dreptului său la concediu anual plătit. În plus, aceasta precizează că moștenitorii unui lucrător decedat pot solicita o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat de acesta”, scrie într-un comunicat referitor la decizia CJUE de azi.

Concret, judecătorii spun că, chiar dacă dreptul unei țări exclude posibilitatea moștenirii banilor pentru concediul de odihnă neefectuat al unui salariat decedat, moștenitorii își pot motiva cererea direct în baza dreptului Uniunii Europene. Asta indiferent dacă vorbim de un angajator de stat sau de un angajator privat.

„Acest aspect financiar este de natură strict patrimonială și, ca atare, este destinat să intre în patrimoniul persoanei interesate, astfel încât decesul acesteia din urmă nu poate priva în mod retroactiv patrimoniul respectiv și, în consecință, persoanele cărora acesta este menit să le fie transmis pe cale succesorală de beneficiul efectiv al acestei componente patrimoniale a dreptului la concediu anual plătit”, este explicat în comunicat.

Cu alte cuvinte, banii pentru concediul de odihnă neefectuat de un salariat care a murit se moștenesc.

Codul muncii din România stabilește că varianta compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat se face numai dacă încetează contractul individual de muncă al unui salariat. Potrivit deciziei CJUE, și moștenitorii unui salariat român decedat pot cere angajatorului acestuia banii pentru concediul de odihnă neefectuat.

Dacă un salariat nu-și poate lua toate zilele de concediu de odihnă într-un an, angajatorul este obligat să i le acorde într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor. De exemplu, un salariat care nu și-a luat în 2017 cele 20 de zile de concediu de odihnă la care avea dreptul trebuie să le primească până la jumătatea anului 2019.

Atenție! Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru toate instanțele țărilor din Uniunea Europeană care se pot confrunta cu cazuri asemănătoare, deci și pentru instanțele judecătorești din România.