Decizia ICCJ a devenit obligatorie pentru toate instanțele de vineri, când a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 84 și a fost dată în contextul popririi sumelor datorate de proprietari drept cheltuieli ale asociației către asociațiile cu datorii către furnizori.
"În interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă (excepția de la poprirea sumelor cu afectațiune specială - n.red.), art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007 (prevederile ce definesc cheltuielile asociației și obligația proprietarilor de a le achita lunar - n.red.), sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie", concluzionează Curtea Supremă în Decizia nr. 84/2018 (completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
Deși decizia se referă la vechea lege a asociațiilor, este încă destul de relevantă pentru anumite situații, dar și ca un reper pentru problemele ce ar putea apărea pe noua lege a asociațiilor (Legea nr. 196/2018).
"(...) în măsura în care un creditor face dovada că terțul poprit datorează asociației de proprietari sume de bani reprezentând contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilității furnizate, validarea poprii pe care o solicită nu poate fi împiedicată de invocarea dispozițiilor 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, pe de o parte, pentru că, prin ipoteză, nu este vorba despre o sumă de bani având o afectațiune specială, alta decât cea necesară satisfacerii creanței respective, pe de altă parte, pentru că nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune", precizează Curtea.
Să vedem însă și contextul în care Curtea a ajuns să se pronunțe (textul sesizării Curții cu această problemă de drept, aici).
Un creditor al asociației de proprietari are de recuperat bani de la aceasta (din categoria cheltuielilor cu utilitățile) și solicită instanței de executare să-i dea voie să poprească sumele de bani pe care membrii asociației (proprietar) le datorează acesteia. Chestiunea a fost văzută diferit de judecători: unii au încuviințat popririle, alții, nu, pe considerente în egală măsură de interesante, pe care le detaliez mai jos.
Înainte de asta, ce înseamnă că niște sume de bani/fonduri au o afectațiune specială și nu pot fi luate prin poprire? Potrivit Codului de procedură civilă (exact prevederea la care face referire Curtea în decizie), nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție.
Mai simplu, e vorba de sume de bani care au o destinație special prevăzută printr-un text de lege și de care cei care execută silit nu se pot atinge, pentru că nici măcar debitorul însuși nu poate să facă ce vrea cu sumele acelea, trebuind să le folosească în scopul prevăzut de lege.
În opinia unora dintre judecători, nu reieșea de nicăieri din vechea lege a asociațiilor că sumele de bani ce sunt încasate de la proprietari drept cheltuieli comune și cota parte pentru utilități și servicii intră într-un fond special în vreun fel anume (fonduri speciale fiind, din contră, cel pentru reparații, cel cu veniturile obținute de asociație din activități economice și cel cu penalitățile de întârziere).
Sumele încasate de la proprietari drept cheltuieli ale asociației pot fi, așadar, urmărite pentru a acoperi datori făcute în legătură cu aceleași tipuri de cheltuieli, potrivit unor judecători. Dacă s-ar admite că nu se pot face astfel de popriri, ar însemna ca asociația ajunge la o adevărată "imunitate de executare silită" a asociației debitoare.
În opinia altor judecători, spre care se pare că a înclinat și ICCJ (dar e necesar să așteptăm considerentele deciziei ca să ne lămurim complet), asociația de proprietari funcționează ca un intermediar între furnizori și consumatori (proprietarii din bloc) și că sumele datorate de aceștia din urmă drept cote de contribuție la cheltuielile asociației au o afectațiune specială - aceea pe care le-o dă legea asociației: achitarea diverselor sume de bani către furnizori, plata anumitor persoane ș.a.
Asociația, spuneau acești judecători, nu poate dispune de acele sume de bani cum dorește, ci trebuie să le folosească, lună de lună, așa cum impune legislația asociațiilor. Prin urmare, poprirea sumelor datorate de un proprietar cu titlu de cheltuieli la asociație pentru a acoperi datorii ale asociației la un furnizor, chiar dacă e vorba de același tip de sume, nu se poate face.
Cum stau lucrurile în noua lege
Dispozițiile pe care Curtea le-a analizat în decizia recentă nu s-au schimbat mult în conținut nici în actuala lege. Toți proprietarii sunt obligați să plătească lunar partea care li se cuvine din cheltuielile asociației. A rămas neschimbată și lista cheltuielilor asociației de proprietari:
- cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale;
- cheltuieli pe consumuri individuale;
- cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;
- cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari;
- cheltuieli pe consumatori tehnici;
- cheltuieli de altă natură.
Ceea ce e nou în Legea nr. 196/2018 este contul unic al asociației și faptul că toate sumele de bani încasate de asociație trebuie să treacă prin acest cont. Posibilitatea blocării unor sume de bani care n-ar trebui blocate, în decursul unei executări silite, este cu atât mai actuală. De altfel, a fost subliniată recent de către autoritățile din Craiova, care au făcut apel la proprietarii din blocuri să încerce să profite de noua lege și să-și facă separat contracte cu furnizorii de utilități.
Comentarii articol (4)