Prima grijă a angajatorilor trebuie să fie transpunerea în acte a acestei majorări în cazul salariaților pe care-i plătește cu minimul pe economie. Cei care au mai mulți astfel de angajați optează uneori pentru adoptarea unei decizii interne care să-i acopere pe toți, dar sunt specialiști care recomandă încheierea câte unui act adițional la contractul de muncă cu fiecare dintre acei salariați.
Transmiterea în Revisal (absolut obligatorie) a majorării salariului trebuie să se facă în 20 de zile lucrătoare de la producerea modificării. Cum modificarea salariului are loc la 1 ianuarie, pentru că abia de atunci intră în vigoare acest nou salariu minim, atunci data-limită pentru transmiterea în Revisal este 31 ianuarie.
Numai că atunci când se fac acte adiționale pentru fiecare dintre salariați e absolut necesar ca ele să fie încheiate înainte de final de an, pentru că Codul muncii obligă la încheierea lor înainte să se producă majorarea.
Despre aplicarea salariului minim de 2.350 de lei
Noutatea absolută a începutului de an este acest salariu minim diferențiat, pe care guvernanții l-au stabilit pentru anumite funcții și categorii de angajați, la valoarea de 2.350 de lei. Această valoare minimă trebuie respectată "pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare".
Atunci când are astfel de situații în firmă, angajatorul e obligat să aplice acest minim diferențiat. Dacă inspectorii muncii găsesc angajați care ar fi trebuit să beneficieze de acest minim și care primesc mai puțin pe hârtie, atunci vor putea să sancționeze similar ca pentru nerespectarea valorii minime generale, de 2.080 de lei.
Problema e că nu orice tip de salariat cu diplomă de studii superioare va avea dreptul la minimul brut de 2.350 de lei (și aici ne gândim în special la cei mai tineri, care se vor regăsi cel mai des în astfel de situații). De pildă, salariatul care are o diplomă într-un domeniu complet străin de cel pentru care se cer studii pentru funcția pe care o ocupă.
Dacă aruncăm o privire în Clasificarea ocupațiilor din România vedem că există numeroase ocupații pentru care se precizează în mod explicit că sunt necesare studii superioare: de pildă, diriginte de șantier, designer de pagini web, designer de grafică, bibliotecar, reporter, jurnalist de televiziune sau traducător.
Costurile suplimentare ale noii salarizări
Creșterea salariului minim brut va determina atât o creștere a salariului net, cât și o majorare a taxelor datorate de angajat și angajator (un calculator se găsește la finele acestui material). Reamintim, cu ocazia asta, că din brut se datorează, de către angajat (dar obligația de virare rămâne la angajator), contribuția lunară la sănătate (10%), cea la pensii (25%) și impozitul de 10%. Angajatorul are de plătit contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25%).
Adoptarea unui salariu minim de 2.350 de lei pentru funcțiile cu studii superioare îi va afecta și pe angajatorii care au salariați part time cu studii superioare. Pentru că ei suportă o parte importantă din contribuțiile sociale calculate la aceste salarii part time, costurile acestora vor crește semnificativ de la 1 ianuarie.
Din punct de vedere financiar, creșterea salariului minim brut pe economie de la 1.900 de lei la 2.080 de lei va determina un cost suplimentar lunar de 184 de lei, ceea ce corespunde unui cost suplimentar anual de 2.208 lei pentru fiecare angajat plătit cu salariul minim brut pe țară (mai multe detalii, aici).