Suma de bani pe care o pot primi părinții care stau acasă cu copiii lor are o limită minimă și una maximă, sumă care se raportează la veniturile nete obținute de aceștia. Numai că, în perioada de CCC, pe lângă indemnizația aceasta, părinții nu mai pot obține alte feluri de venituri, cu câteva mici excepții - iar limita aceasta s-a modificat, de curând, fiind crescută printr-o lege adoptată de Parlamentari.
Atât mama, cât și tatăl copilului au dreptul la concediul și indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, pentru copilul cu handicap), potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.
"Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (...), beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară", prevede actul normativ amintit.
O întrebare frecventă a viitorilor părinți privind acordarea acestui concediu și a banilor aferenți este legată de perioada minimă de muncă. Mai exact, ordonanța prevede că e obligatoriu ca salariata/salariatul să fi lucrat măcar 12 luni ca să beneficieze de concediu și banii aferenți. Nu neapărat consecutive, dar e obligatoriu ca cele 12 luni să fie în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. E necesar însă ca munca să se fi făcut cu acte în regulă, iar nu fără contract, pentru că vor trebui dovedite acele perioade de muncă cumva.
Totuși, cele 12 luni de venituri salariale necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, mama/tatăl solicitant a beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată.
Important! Banii și concediul de creștere a copilului se cuvin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.
În afară de condițiile de mai sus, părintele care vrea să intre în CCC trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:
- să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenie);
- domiciliul/reşedinţa să-i fie pe teritoriul României;
- locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Atenție! Nu se transferă de la un părinte la altul dreptul la CCC. Dacă ambele persoane din familie au dreptul la CCC, regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a cerut acest drept. Astfel că, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună.
Indemnizația de creștere a copilului
Potrivit ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
Atenție! Printre viitorii părinți apare adesea întrebarea cu privire la cumularea indemnizației cu salariul. Pe perioada concediului de creștere a copilului există dreptul la indemnizația aceasta, bani acordați tocmai în considerarea faptului că cel în concediu nu merge la muncă și nu primește salariu. Cine vrea să se întoarcă la muncă termină acest concediu mai devreme, dar pierde astfel indemnizația de creștere, din moment ce redevine salariat (reluarea raportului de muncă suspendat).
Încă de la începutul anului trecut au apărut schimbări importante în privința minimului și maximului acestei indemnizații. Chiar dacă ea se calculează ca procent din media veniturilor nete, nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC).
"Cuantumul minim al indenizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință (care e 500 de lei - n.red.), denumit în continuare ISR și nici mai mare de 8.500 lei", prevede, mai exact, OUG nr. 111/2010.
Până la acest moment nu au apărut în spațiul public discuții referitoare la creșterea limitelor indemnizației și nici cu privire la stabilirea unui nou mod de calcul a acesteia.
Notă: În perioada 23 martie - 16 septembrie 2018, din pricina unor modificări fiscale, care au obținut (și) venituri din drepturi de autor nu le-au putut valorifica în contextul indemnizației de CCC, însă chestiunea a fost remediată anul trecut și cei care au avut de încasat diferențe de bani de la stat au făcut-o, teoretic, până la finele lui 2018.
La începutul lui mai 2019, în OUG nr. 111/2010 a apărut o modificare de bun augur pentru părinții care solicită indemnizația de CCC la al doilea concediu de creștere, la mai puțin de un an de la încetarea primului CCC: aceasta poate fi egală cu cea de la primul concediu, chiar dacă din calcule ar ieși o indemnizație mai mică decât cea primită la primul concediu de creștere.
Documentele necesare
Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):
- copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
- actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
- actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
- dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate (sau declarația unică, acolo unde e cazul);
- dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
- orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.
Ca regulă, nu se pot obține alte venituri simultan cu indemnizația de CCC
Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani.
Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:
- persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
- cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
- beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel nu depăşeşte de cinci ori ori cuantumul minim al indemnizaţiei - aici a intervenit o modificare în legislație la începutul lunii mai 2019, limita de venituri fiind ridicată de la de trei ori indemnizația minimă, la de cinci ori această valoare.
În acest din urmă caz, părintele are voie să obţină venituri impozabile, fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depășesc într-un an calendaristic 6.250 de lei (1.250 lei x 5) - aici nu e vorba de salarii!
Comentarii articol (110)