Conform specialiștilor EY România, o inspecție fiscală poate avea, în esență, 11 etape. Însă, dacă se merge pe contestarea rezultatelor controlului, apar și etape suplimentare.
1. Selectarea contribuabilului pentru inspecția fiscală. Aceasta ar fi prima etapă a controlului și, conform Codului de procedură fiscală, efectuarea inspecției se decide în urma unei analize de risc, deci în funcție de nivelul riscului. Selectarea perioadelor verificate se face, de asemenea, în funcție de riscul fiscal identificat de autorități.
2. Comunicarea avizului de inspecție. Înainte de desfășurarea inspecției efective, Fiscul este obligat să trimită firmei o înștiințare scrisă - avizul de inspecție fiscală. Acesta vine cu 30 de zile înainte de inspecție pentru marii contribuabili și cu 15 zile înainte pentru celelate categorii de contribuabili.
3. Începutul și desfășurarea efectivă a inspecției fiscale. Codul de procedură fiscală dispune că, la începerea verificărilor, inspectorii trebuie să prezinte legitimația de inspecție și ordinul de serviciu, plus că, acolo unde este cazul, trebuie completat registrul unic de control (data din registru este cea de începere a inspecției). Durata inspecției poate fi de maximum 180 de zile pentru firmele mari (și firmele cu sedii secundare, fără să conteze mărimea), de maximum 90 de zile pentru firmele mijlocii sau de maximum 45 de zile pentru firmele mici. Dacă se atinge dublul perioadei maxime, inspecția se încheie automat fără să se mai emită raportul de inspecție sau decizia de impunere.
4. Solicitări din partea inspectorilor și suspendarea inspecției. Printre altele, personalul de control poate cere informații și documente, dar poate verifica inclusiv locurile în care compania își desfășoară activitatea. Referitor la suspendare, aceasta poate să intervină, de exemplu, pentru desfășurarea unor controale încrucișate, pentru efectuarea unei expertize sau pentru solicitarea de informații sau documente de la autorități sau alte terțe persoane.
5. Întocmirea proiectului de raport de inspecție este a cincea etapă a inspecției fiscale pe care au identificat-o cei de la EY România. Acest document este comunicat fie în format tipărit, fie în format electronic, pentru a oferi ocazia exprimării unui punct de vedere al firmei în legătură cu constatările Fiscului.
6. Discuția finală. Practic, după trimiterea proiectului de raport de inspecție fiscală, are loc o discuție finală între reprezentanții Fiscului și cei ai companiei. Data acestei discuții finale (sau data la care firma anunță că renunță la ea) este considerată, potrivit Codului, data de încheiere a inspecției fiscale.
7. Punctul de vedere al firmei. Companiile ar trebui să știe că, în cel mult șapte (mari contribuabili) sau cinci (ceilalți contribuabili) zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale, își pot prezenta în scris punctul de vedere cu privire la constatările Fiscului.
8. Emiterea raportului de inspecție fiscală. A opta etapă identificată de cei de la EY România este emiterea raportului de inspecție fiscală, adică documentul în care sunt consemnate în scris rezultatele inspecției fiscale (constatările inspectorilor și consecințele acestora).
9. Emiterea deciziei de impunere și a altor acte administrativ-fiscale. Practic, așa cum scrie în Codul de procedură fiscală, raportul de inspecție stă la baza emiterii deciziei de impunere, a deciziei de nemodificare a bazelor de impozitare sau a deciziei de modificare a bazelor de impozitare. Deciziile se emit în maximum 25 de zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale și se comunică firmei conform regulilor de procedură fiscală de la articolul 47 al Codului.
10. Instituirea de măsuri asiguratorii este a zecea etapă identificată de specialiștii EY.
11. Și, în fine, o ultimă etapă ar fi, acolo unde este cazul, executarea silită și suspedarea.
Totuși, dacă o firmă alege calea contestării rezultatelor unei inspecții fiscale, cei de la EY România subliniază că mai apar câteva etape: contestația fiscală, contestarea în instanță a deciziei de soluționare, recursul și poate chiar întrebări preliminare trimise la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se putea rezolva cauza.
Prin inspecția fiscală se urmărește în 2019 verificarea corectitudinii declarațiilor fiscale, precum și a respectării legislației fiscale și contabile.
„Inspecția fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale”, prevede, mai precis, Codul de procedură fiscală.
Informații mai multe despre inspecțiile fiscale în 2019 pot fi găsite în articolele de aici și aici.