Reintegrarea în muncă sau, conform Codului muncii, repunerea „părților în situația anterioară emiterii actului de concediere”, reprezintă un remediu în baza căruia angajatorul este obligat să accepte reîntoarcerea salariatului la vechiul loc de muncă.
Bineînțeles, pentru a putea beneficia de măsura aceasta, angajatul concediat ilegal trebuie să conteste decizia de concediere, în fața unei instanțe, unde să ceară și reintegrarea în muncă.
Cel mai important aspect de reținut, în acest context, este că angajatul concediat ilegal are o libertate foarte largă în alegerea (și a) remediului reintegrării în muncă. Practic, conform Codului muncii, angajatul nu este limitat la anumite remedii precum plata de despăgubiri și, doar în subisidiar, să aibă posibilitatea cererii reintegrării. De asemenea, acestea nu sunt exclusive, astfel încât pot fi cerute și acordate, în același timp.
În plus, instanța care a dispus anularea concedierii, va fi obligată la dispunerea reintegrării, dacă angajatul îi solicită acest lucru.
Pe lângă aceste aspecte, reintegrarea în muncă nu este limitată de alte drepturi pe care le-ar avea solicitantul. De exemplu, s-a reținut într-o hotărâre a Curții de Apel București că unei persoane care beneficia de o pensie anticipată parțial nu i-ar fi putut fi limitat dreptul la reintegrare în muncă, în urma anulării concedierii ilegale.
Practic, s-a recurs la o interpretare strictă a prevederilor din Codul muncii, care garantează dreptul reintegrării în muncă, în urma unei concedieri ilegale. Instanța a reținut că inexistența unor limitări, în cadrul textului de lege, nu permite introducerea altor limitări.
În același timp, este important de reținut că aplicarea acestei prevederi se face în sensul garantării efectivității dreptului angajatului concediat ilegal de a fi reintegrat în muncă. Practic, nu vor putea fi opuse anumite justificări formale dreptului de reintegrare în muncă.
Acest lucru reiese și dintr-o hotărâre a Curții de Apel Bacău, unde angajatorul a fost obligat la reintegrarea angajatului concediat ilegal, deși se desființase agenția unde își avea locul de muncă salariatul.
Practic, instanța a respins argumentul că nu ar exista un loc de muncă, în baza organigramei angajatorului. Instanța a reținut că obligația din Codul muncii, referitoare la reintegrare, primează față de alte considerente, cum ar fi cele ale organizării interne a angajatorului.
Atenție! Acest lucru trebuie distins de cazul concedierii pentru desființarea postului, unde astfel de considerente sunt însuși temeiul legal al concedierii.
Reintegrare în muncă 2019 este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează principalele chestiuni legate de posibilitatea reintegrării în muncă a salariatului concediat ilegal. În cadrul campaniei, vom prezenta teme precum tipurile de concedieri ilegale care ar justifica o reintegrare în muncă, felul în care trebuie cerută reintegrarea în muncă sau cumulul remediului reintegrării în muncă cu alte remedii, printre altele. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.
Comentarii articol (1)