Anumite acte nu mai trebuie traduse pentru a fi folosite în UE. Ce sunt formularele standard multilingve, ce se folosesc de-acum?

Regulamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 se aplică din februarie, în mod direct, atât în România, cât și în celelalte state membre UE. Regulamentul a introdus mai multe schimbări în ceea ce privește documentele oficiale, printre care și eliminarea apostilei în cadrul UE.

Prin acest act normativ se dorește scurtarea procedurilor birocratice pentru cetățenii care trebuie să prezinte, într-o țară UE, documente publice eliberate într-o altă țară UE. Astfel, regulamentul a introdus formularele standard multilingve, care pot fi atașate documentelor pentru a evita necesitatea traducerii acestora.

De principiu, documentele oficiale, precum actele de stare civilă, nu vor mai trebui traduse pentru a fi folosite în alte state UE, fiind suficient să cerem autorității emitente (statului român) să ne dea un formular standard multilingv pe care să-l atașăm acelui document oficial. În celălalt stat UE în care folosim documentul oficial emis în România nu ni se va mai cere o traducere autorizată decât în mod excepțional, pentru că, de principiu, formularul atașat va fi suficient.

„O persoană care prezintă un document oficial însoțit de un formular standard multilingv nu ar trebui să fie obligată să furnizeze o traducere a respectivului document oficial. Cu toate acestea, autoritatea căreia i se prezintă documentul oficial ar trebui să decidă în final dacă informațiile incluse în formularul standard multilingv sunt suficiente în scopul prelucrării respectivului document oficial”, prevede regulamentul.

Formularele standard multilingve sunt utilizate ca instrumente ajutătoare pentru traducerea documentelor și însoțesc actele oficiale, iar scopul lor exclusiv este facilitarea traducerii documentelor oficiale la care sunt anexate, iar nu certificarea conținutului acelor documente, se subliniază în regulament.

„Legal vorbind, în acest moment un cetățean se poate duce la starea civilă să ia un formular într-o limbă străină anexat la certificatul de naștere, de exemplu, iar în străinătate, formularul românesc va putea fi eliberat asemenea. Sistemul funcționează în sensul că formularul este în limba funcționarului și în cea a statului de destinație. Deci dacă un german vrea să folosească un certificat în România, primește o anexă germano-română”, a precizat pentru redacția noastră Ioan-Luca Vlad, avocat.

România a transmis deja Comisiei europene formularele pentru limba română, iar ele vor fi în curând pe site-ul e-justice.eu (momentan, ele nu se regăsesc pe site).