Sechestrul asigurător, o modalitate de a garanta plata unei datorii

Această măsură se numește sechestru asigurător și poate fi folosită atunci când creditorul are o creanță exigibilă (dreptul de a obține o sumă de bani, în acest caz) față de altcineva, dar nu are și un titlu executoriu. Cu alte cuvinte, momentul la care trebuia plătită datoria s-a împlinit, însă creditorul nu poate recurge, deocamdată, la forța executorie a statului. Astfel, el va introduce o acțiune în instanță, pentru a obține o hotărâre executorie.

În acest context, dacă arată că sunt îndeplinite anumite condiții, creditorul poate să ceară indisponibilizarea bunurilor debitorului, pentru a avea garanția că bani vor fi recuperați. Acest lucru nu înseamnă că bunurile respective vor fi folosite pentru acoperirea datoriei, ci că ele constituie o rezervă, în caz de neîndeplinire a obligației de către debitor (în caz că nu plătește suma de bani datorată).

Care sunt condițiile pentru înființarea sechestrului asigurător

Spuneam mai sus că, în primul rând, termenul la care debitorul trebuia să îi plătească datoria creditorului e necesar să se fi împlinit. De asemenea, datoria trebuie să fie constată în scris. După aceea, trebuie ca creditorul să fi introdus o cerere de chemare în judecată, împotriva debitorului, pentru obținerea unui titlu executoriu.

Excepțional, această măsură poate fi cerută și de către cineva care nu are creanța constată în scris. În schimb, într-un asemenea caz, va trebui ca persoana care solicită înființarea sechestrului asigurător să depună, sub formă de cauțiune, jumătate din suma reclamată. În cazul persoanei care are creanța constatată în scris, cauțiunea e doar opțională (instanța alege dacă să o ceară) iar cuantumul nu este fix, fiind stabilit judiciar.

În final, mai există o excepție de la regulile menționate inițiat. Chiar și dacă nu există o creanță exigibilă, există cazuri când poate fi cerută înființarea unui sechestru asigurător. Mai exact, e vorba de situațiile când:

• debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau
• nu a dat asigurările sau
• atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească
  averea.

În această ultimă situație excepțională, cauțiunea este obligatorie, însă va fi stabilită de instanță.

Atenție! În toate cazurile în care cauțiunea nu este depusă în termen, sechestrul se va desființa de drept. 

Procedura de soluționare

Cererea va fi înaintată instanței competente să judece procesul în primă instanță. Decizia va fi luată de instanță fără citarea părților, dar de urgență. Instanța va dispune asupra sumei până la care se încuviințează sechestrul. De asemenea, va fixa termenul de plată și cuantumul cauțiunii, dacă aceasta a fost cerută. 

Debitorului îi va fi comunicată hotărârea de către executorul judecătoresc care va lua măsura, în timp ce creditorului îi va fi comunicată de către instanță. 

Împotriva încheierii prin care s-a dispus înființarea sechestrului se poate face apel, la instanța ierhic superioară. Apelul trebuie făcut în cinci zile de la comunicarea acelei încheieri. Spre deosebire de soluționarea inițială a cererii de înființare a sechestrului, apelul se va face cu citarea părților. 

Executarea și ridicarea măsurii

Executorul judecătoresc este cel care duce la îndeplinire măsura. Nu se cere nicio autorizare sau încuviințare în acest sens. De asemenea, sechestrul se aplică fără somarea ori înștiințarea prealabilă a debitorului. Dacă bunul este supus unor formalități de publicitate (cartea funciară, de exemplu), înființarea sechestrului va fi notată în registrul de publicitate aferent. 

În schimb, debitorul poate face contestație la executare împotriva modului în care a fost adusă la îndeplinire măsura.

În privința ridicării măsurii, Codul de procedură civilă prevede două cazuri când acest lucru se poate întâmpla:

• dacă debitorul dă o garanție îndestulătoare cu privire la creanță (instanța are opțiunea să ridice sechestrul, însă dacă decide astfel, încheierea poate fi atacată - la instanța ierarhic superioară - în termen de cinci zile de la pronunțare);
• dacă acțiunea principală a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a
  renunțat la judecarea acesteia.

În final, așa cum am menționat și la început, sechestrul asigurător are un scop de garantare. Astfel, valorificarea bunurilor supuse acestei măsuri se poate face doar după ce creditorul a obținut titlul executoriu.

Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.