Poți cere despăgubiri angajatorului pentru condițiile proaste de muncă de la birou, chiar și în lipsa unei boli profesionale

Dreptul la securitate și sănătate în muncă e prevăzut de Codul muncii printre toate celelalte drepturi ale salariatului. Corelativ acestui drept, angajatorul e obligat să asigure salariaților securitatea și sănătatea în muncă.

"Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare", prevede Codul muncii.

Există în legislația noastră cerințe minime ce trebuie respectate pentru a putea spune că un loc de muncă este apt să asigure securitate și sănătate în muncă. Sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006. Nerespectarea acestor cerințe nu lasă loc doar de amenzi ce pot fi puse de autorități în sarcina angajatorilor. Salariații pot reclama în instanță nerespectarea acestor cerințe. În acest sens, am dat peste o decizie recentă a Tribunalului București în care un angajat al statului a câștigat procesul contra angajatorului său pe tema condițiilor de muncă necorespunzătoare. I s-a recunoscut dreptul la despăgubiri de peste 14.000 de euro, sumă care continuă să crească lunar, până când condițiile de muncă se vor ameliora.

Speța poate fi un precedent de luat în seamă pentru alți angajați care lucrează în condiții similare, în spații neadecvate, cu riscuri pentru sănătatea lor fizică și psihică. Și nu doar pentru salariații statului, ci și pentru cei care lucrează pentru firme private.

Un procuror a cerut despăgubiri morale pentru prejudiciile aduse de condițiile de muncă aproape inumane din biroul în care-și desfășoară activitatea de ceva vreme: un birou mult prea mic pentru 12 oameni, în care documentele stau pe jos, în care scaunele nu sunt adecvate, în care cablurile de la aparatele electronice se înșiră pe toată podeaua, în care se audiază martori, învinuiți ș.a.m.d. Tribunalul București a considerat că demnitatea umană și profesională ale procurorului au fost afectate.

"Demnitatea umană, inclusiv cea privind relațiile de muncă, face parte din elementele de baza ale construcției drepturilor fundamentale ale omului, fiind garantată de art.1 alin.(3) din Constituția României. Demnitatea în muncă a salariaților este un principiu fundamental, care alături de libertatea individuală constituie esența însăși a Convenției Europene a Drepturilor omului", a punctat instanța în motivarea deciziei date.

Pot condițiile necorespunzătoare de lucru să dea dreptul la despăgubiri? Categoric, potrivit instanței. Putem vorbi de un prejudiciu moral, nu doar material? Categoric, în fapt, procurorul din speța de mai sus tocmai despăgubiri pentru un prejudiciu moral a cerut instanței și asta a primit.

Pe Codul muncii, angajatorul poate fi tras la răspundere pentru prejudiciile materiale și morale deopotrivă: "Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale (reglementată în Codul civil - n.red.), să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul"

Salariatul care vrea să-și facă dreptate în instanță nu trebuie să dovedească neapărat că a suferit un prejudiciu fizic, de pe urma condițiilor proaste de la muncă, că a ajuns să sufere de o boală profesională, ca să poată obține despăgubiri de la angajator. Potrivit instanței, în speța de mai sus, angajatorul e obligat să prevină apariția unor boli profesionale, așa că nu trebuie să se instaleze efectiv o condiție ce poate fi încadrată ca boală profesională ca să antrenăm cumva răspunderea angajatorului.

"Tribunalul apreciază că nu este necesar ca reclamantul să dovedească instalarea unor asemenea afecțiuni (deși a prezentat un document medical din care rezultă că prezintă deja afecțiuni la nivelul coloanei vertebrale), având în vedere că obligația angajatorului de a asigura condițiile optime de lucru pentru angajații săi are drept scop tocmai prevenirea instalării unor astfel de afecțiuni, iar ignorarea și încălcarea prevederilor legale în domeniu, deși avea cunoștință încă din cursul anului 2015 despre situația biroului 209, fără a face dovada chiar și a faptului că a făcut minime demersuri pentru suplimentarea spațiului de lucru, conduce la concluzia că acestuia aparține culpa în producerea unui eventual prejudiciu moral sau material", a motivat instanța.