Anual, în Uniunea Europeană (UE), aproximativ 100.000 de oameni mor din cauza cancerului provocat de expunerea la substanțe cancerigene la locul de muncă, iar peste 120.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer legat de muncă - 53% dintre decesele legate de muncă sunt asociate cu expunerea la carcinogeni. Aceste cifre alarmante subliniază necesitatea stringentă de a aborda problema expunerii la carcinogeni în mediile de lucru. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM), printr-o platformă dedicată, arată ce ar putea face angajatorii pentru ca aceste tragedii să fie complet evitate pe viitor, prin simpla modificare a modului în care lucrăm. Citește articolul
În raportul privind morbiditatea profesională în România în 2022, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), unde se prezintă o serie de concluzii, recomandări și date specifice referitoare la problemele de sănătate legate de activitatea profesională, în special cele legate de suprasolicitarea aparatului locomotor, cum ar fi discopatiile, inclusiv hernia de disc și alte afecțiuni musculo-scheletice, observăm că discopatiile, inclusiv hernia de disc, sunt menționate ca fiind printre cele mai frecvente afecțiuni legate de munca, cu 733 de cazuri noi raportate în 2022. Vorbim de impactul semnificativ al suprasolicitării aparatului locomotor în rândul lucrătorilor, chestiune care ar trebui să ne preocupe în mod serios - nu doar pe angajatori, ci pe toți actorii implicați în domeniul sănătății și securității la locul de muncă. Citește articolul
Salariații au dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale de la data stabilirii raporturilor de asigurare, potrivit Legii nr. 346/2002. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale funcționează pe baza unor contribuții pe care le plătesc angajatorii și prin care aceștia sunt protejați, în principiu, de reducerea sau pierderea capacității de muncă. Date recente arată însă că unele dintre aceste prestații nu sunt accesate deloc. Citește articolul
În luna mai a acestui an, Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă al Uniunii Europene (UE) recomanda ca lista europeană a bolilor profesionale să fie completată pentru a include și COVID-19 pentru sectorul sanitar și cel al asistenței medicale la domiciliu. Recent, această recomandare a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE (JOUE), însă nu implică pentru statele membre o obligație privind includerea COVID-19 în listele naționale a bolilor profesionale. Citește articolul
Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) vizează și o serie de aspecte legate de cercetarea și declararea bolilor profesionale. Pe lângă majorarea termenului în care specialistul de medicina muncii va cerceta boala profesională, cât și a numărul exemplare ale fișelor de declarare și a procesului-verbal de cercetare, s-a introdus o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare pentru anumite situații și au fost adăugate noi afecțiuni care pot fi declarate ca fiind boli profesionale după încetarea expunerii. Citește articolul
Normele de aplicare ale Legii securității și sănătății în muncă (SSM) nr. 319/2006 au fost modificate luni, printr-o hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, ce prevede punerea în aplicare a noutăților privind semnarea electronică a documentelor de muncă, aduce o serie de simplificări procedurilor privind accidentele de muncă din străinătate în cazul lucrătorilor unor angajatori români, dar ce conține și modificări la declararea și cercetarea bolilor profesionale. Citește articolul
Dacă până acum câțiva ani eram obișnuiți cu o contribuție individuală pentru accidente de muncă și boli profesionale, situația stă diferit în prezent. Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) este singura contribuție socială datorată exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale (cele pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale). Asta se întâmplă din 2018, când configurația taxelor salariale a suferit unele modificări importante și de când s-a stabilit că angajatorul doar reține și virează din brut impozitul și contribuțiile la pensii și sănătate, pentru că de datorat le datorează salariatul. Citește articolul
Singura dintre cele trei contribuții sociale obligatorii ce cade în responsabilitatea angajatorilor, respectiv contribuția asiguratorie de muncă (CAM), se va împărți, în 2021, altfel decât stabilește legislația fiscală din țara noastră, potrivit legii bugetului de stat pe acest an, ce a fost oficializată marți. De fapt, de la apariția CAM, împărțirea banilor din această contribuție s-a făcut după regulile stabilite de legile bugetului, nu de Codul fiscal. Citește articolul
Există trei indemnizații legate de accidentele de muncă și bolile profesionale ale salariaților pe care angajatorul este obligat să le achite inițial, urmând să le recupereze ulterior de la casele teritoriale de pensii. În acest sens, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a pus recent la dispoziție o aplicație online prin care firmele pot cere recuperarea banilor plătiți ca indemnizații. Citește articolul
În contextul epidemiei de coronavirus din țara noastră, Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență ce stabilește noi măsuri de protecție socială și de simplificare a procedurii de acordare a ajutorului de deces, a pensiilor de invaliditate sau de urmaș, măsuri ce se vor aplica pe durata stării de urgență în țara noastră, documentul fiind oficializat luni, când a și intrat în vigoare. Citește articolul