Cercetarea și declararea bolilor profesionale: Modificările ce trebuie cunoscute de angajatori

Schimbările introduse de HG nr. 259/2022 în normele de aplicare ale Legii SSM, cuprinse de HG 1.425/2006, vizează următoarele chestiuni:

Cercetarea bolii profesionale

A fost modificat numărului de zile pentru cercetarea bolii profesionale realizată de  medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică (DSP), de la șapte la 30 de zile, "având în vedere dificultarea procurării documentelor necesare cercetării", potrivit notei de fundamentare ca a însoțit actul normativ în faza de proiect.

Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională va cuprinde, în mod special, cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor și măsurile tehnice și organizatorice necesare, pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale similare. De asemenea, acest proces-verbal se va întocmi în șapte exemplare, iar un exemplar a acestuia se va preda Centrului național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

În cazul în care, pentru același bolnav, medicul care îl consultă suspectează mai multe boli profesionale, acesta formulează mai multe diagnostice prezumtive de boală profesională, iar pentru fiecare diagnostic de boală se va elibera câte o fișă de semnalare BP1, document ce stă la baza trimiterii către specialistul de medicina muncii. Diagnosticul prezumtiv de boală profesională va fi dat de către medicul specialist de medicina muncii în baza documentelor care atestă expunerea profesională și completează fișa de semnalare BP1, conform domeniului de competență.

Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor va conține, pe lângă actele deja cerute, și documentul care să ateste statusul socioprofesional, de exemplu: pensionar de invaliditate, pensionar de vârstă, persoană cu handicap, angajat cu unul sau mai multe contracte de muncă.

Angajatorul are, de-acum, obligația, în vederea completării dosarului de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, să pună la dispoziția medicului de medicina muncii din cadrul DSP, în termenul stabilit de respectiva institutie, orice alte documentele necesare cercetării.

Declararea bolilor profesionale

În această privință, s-a introdus obligația de a întocmi fișa de declarare a cazului de boală profesională în șase exemplare pentru informarea părților interesate, respectiv pentru DSP, pentru lucrătorul diagnosticat cu boală profesională, pentru medicul de medicina muncii de la clinica sau cabinetul care a semnalat îmbolnăvirea, inspectoratul teritorial de muncă, INSP - Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, secția sănătate ocupațională și informare toxicologică și asigurătorul la nivel teritorial.

Modificările vizează și o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare în situații precum cea actuală, de pandemie: cercetarea cazurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la factorul de risc biologic care a generat situația epidemiologică excepțională (cum ar fi cazul virusului SARS-CoV-2) se face de către medicul de medicina muncii din cadrul DSP în baza documentelor primite în format electronic sau prin corespondență poștală, fără a mai fi necesară prezența acestuia la sediul unității economice la care a fost semnalat cazul de boală profesională.

Au fost introduse mai multe boli care pot fi declarate ca fiind profesionale într-un termen mai mare de doi ani de la încetarea expunerii. Astfel, pe lângă cancerul și cazurile de pneumoconioze, s-au introdus și fibrozele pulmonare, precum și afecțiunile apărute ca urmare a expunerii la azbest: pleurezie benignă, îngroșări pleurale difuze și localizate și atelectazii rotunde.

Contestarea proceselor-verbal de cercetare a bolilor profesionale

Au fost eliminate din normele de aplicare ale Legii SSM prevederile potrivit cărora angajatorul, lucrătorul sau asigurătorul pot depune către comisia de experți din cadrul Ministerului Muncii, o contestație, în scris, în termen de 30 de zile, față concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. De asemenea, a fost scoasă și prevederea potrivit căreia soluțiile adoptate în aceste situații vor fi aduse la cunoștința celor interesați în termen de 20 de zile de la data primirii contestației.

De-acum, procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională poate fi contestat în condițiile prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, de către părțile interesate.

Aceste contestații nu vor mai fi analizate de comisia de experți din cadrul Ministerului Muncii, ci se va crea, în cadrul fiecărui DSP, o comisie de soluționare a contestațiilor care va analiza contestațiile depuse în legătură cu declararea bolilor profesionale. 

Crearea acestor comisii se va face printr-un ordin al Ministerului Sănătății, ce trebuie elaborat în termen de 45 de zile după intrarea în vigoare a recentei HG, adică până pe 21 aprilie.

Când devine o afecțiune medicală o boală profesională

Organizația Mondială a Sănătății definește boala profesională ca fiind afecțiunea medicală apărută din exercitarea unei meserii sau profesii, care este provocată de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de muncă sau de suprasolicitiări sau apărută ca urmare a acțiunii de lungă durată a factorilor nocivi asupra organismului.

Boala profesională poate avea mai multe cauze, Legea SSM făcând referire la:

• agenți nocivi fizici caracteristici locului de muncă;
• agenți nocivi chimici caracteristici locului de muncă;
• agenți nocivi biologici caracteristici locului de muncă;
• suprasolicitarea diferitelor organe în timpul muncii;
• suprasolicitarea diferitelor sisteme ale organismului în timpul muncii.

Legea SSM stabilește că "orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boală profesională sau legată de profesiune, depistată cu prilejul prestațiilor medicale".