Fiscalitatea ipocriziei: Statul amână cu lunile plățile către firme, dar le amenință cu închisoarea când se întâmplă invers

71,1% dintre respondenții unui sondaj realizat de CNIPMMR nu susțin reintroducerea în Legea evaziunii fiscale a răspunderii penale pentru stopajul la sursă, potrivit unui comunicat CNIPMMR remis în urmă cu puțin timp redacției noastre. La sondaj au răspuns 1987 de antreprenori, dintre care majoritatea microîntreprinderi (cu maximum nouă angajați).

Testul IMM realizat de CNIPMMR a fost făcut în contextul în care, luna trecută, ministrul finanțelor a înaintat un proiect legislativ prin care propune pedepsirea cu închisoarea între unu și șase ani a contribuabililor care nu plătesc anumite impozite și contribuții la stat: taxele salariale, impozitul pe veniturile din dobânzi, dividende, jocuri de noroc, arendă, proprietate intelectuală ș.a (lista completă și detaliile proiectului sunt prezentate în acest material).

La puțin timp după ce l-a propus, ministrul a susținut că va retrage proiectul, apoi a infirmat acest lucru și a declarat că va încerca să obțină semnăturile a 10.000 de oameni de afaceri care să susțină măsura.

Deși la Testul IMM nu au răspuns 10.000 de antreprenori, răspunsurile celor aproape 2.000 sunt destul de relevante pentru a lua pulsul mediului de afaceri. Dintre respondenții CNIPMMR, 44,6% sunt de părere că măsura ar avea impact asupra societății lor, iar peste 70% dintre aceștia indică înspre un impact negativ. Mai departe, 67,5% dintre ei au recunoscut că au avut până acum dificultăți în a plăti impozite și/sau contribuții la stat. Motivele:

• neplata la timp a facturilor în contractele de achiziție publică și întârzieri mari la plată în relația cu instituțiile publice;
• lipsa lichidităților;
• accesul foarte limitat la credite bancare și la finanțări;
• birocrația excesivă.

Pedepsim firme care pot avea probleme financiare temporare, cauzate uneori și de stat

Reincriminarea stopajului la sursă a fost criticată de specialiști din perspectiva unor blocaje financiare la care ar putea ajunge unele firme și pentru care statul este de învinuit, chestiune subliniată și în documentul CNIPMMR.

De pildă, puncta Gabriel Biriș, avocat și fost secretat de stat la Ministerul Finanțelor Publice, sunt companii care pot avea probleme temporare de cash-flow, unde nu poate fi vorba de o rea-credință la neplata impozitelor și contribuțiilor, ci de o preferință pentru plata la timp a salariaților, în detrimentul virării impozitelor și contribuțiilor la stat, la timp. O parte a problemei, uneori semnificativă, poate fi chiar întârzierea cu care statul virează firmelor anumite sume de bani.

"Într-o astfel de situație, managerul poate alege să își plătească oamenii (ca să poată continua activitatea și să nu își lase oamenii cu frigiderul gol) și să mai amâne un pic (ca cei mai mulți ne trezim cu conturile blocate!) plata taxelor. Cine credeți că va mai îndrăzni un astfel de sacrilegiu? Nimeni! Vom vedea blocaje în lanț, insolvențe noi care puteau fi ușor evitate", e de părere Gabriel Biriș.

Cu ce sume de bani rămâne statul, de obicei, dator la firme? De pildă, cu TVA-ul de rambursat, banii de concedii medicale (am tratat recent acest subiect într-un material avocatnet.ro, subliniind întârzierile care depășesc uneori și 12 luni) sau subvențiile din agricultură.

Exemplele pot continua și în altă direcție, cea a impunerilor constatate apoi ca nelegale, cu consecința că firma trebuie să primească înapoi sumele în plus pe care le-a dat (la Fisc, de obicei). Sumele, însă, ajung adesea greoi înapoi în conturile contribuabililor.

Dublă măsură față de companiile de stat și o oarecare ipocrizie

Într-un comentariu pe marginea proiectului, analistul financiar Iancu Guda invoca situația companiilor de stat, mari datornici la buget: "Cine face pușcărie la companiile de stat care nu își plătesc taxele la stat? Dacă nu face nimeni, atunci această dublă măsură nu este corectă".

Notă: Companiile de stat cu mari datorii la stat sunt, însă, principalele vizate de un mecanism de restructurare financiară adoptat vara asta de Guvern, prin care, deși au datorii de peste un milion de lei la stat, vor putea să obțină ștergerea unora dintre ele.

De asemenea, dacă organul fiscal îi stabilește contribuabilului impuneri suplimentare, constatate apoi ca nelegale de către instanțe, dar care l-au dus pe contribuabil în situația de a nu putea vira statului banii pe anumite impozite și contribuții, cine va face pușcărie pentru impunerea abuzivă sau nelegală? În plus, în contextul unei impuneri nelegale de către organul fiscal, până când contribuabilul lămurește problema și i se dă dreptate, e posibil să ajungă deja să fie deferit justiției penale din cauza unui posibil stopaj la sursă.

De la contribuabilul român se așteptă, așadar, o conduită ireproșabilă, altfel riscând o pedeapsă penală, cea mai dură formă de sancționare, mai ales în contextul în care contribuabilul respectiv e dus direct spre faliment. Dacă inversăm însă raportul și analizăm conduita statului față de contribuabil, cel dintâi mai are încă mult de lucrat la ce oferă.

"Vrei să impui toleranța zero la indisciplina fiscală, atunci privește în oglindă mai întâi. Rezolvă problema companiilor de stat, plătește la termen obligațiile statului către mediul de afaceri, redu riscul sistemic din business prin dezvoltarea pieței de capital ca și sursă de finanțare alternativă, tehnologizează / depolitizează / debirocratizează ANAF și investește în resursa umană", punctează analistul financiar Iancu Guda.

CNIPMMR nu susține acest proiect de lege și subliniază că există deja o răspundere pentru neplată, una de tip contravențional, cu amenzi semnificative - Consiliul se referă, mai exact, la consecințele pe care neplata la atrage în baza legii fiscale, unde amenzile cresc proporțional cu sumele nevirate statului, putând ajunge chiar și la 27.000 de lei (am detaliat subiectul aici).

În contextul sondajului făcut, Consiliul propune, în schimb, măsuri pentru creșterea creditării economiei reale și dezvoltarea unor relații constructive cu băncile: credite mai accesibile pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), alături de o transparență ridicată în sectorul bancar, simplificarea sarcinii administrative în vederea contractării unui împrumut etc.

În fine, mai puncta avocatul Gabriel Biriș, ar merita studiate datele de la Finanțe pentru a vedea dacă, într-adevăr, sumele colectate pe vremea când stopajul la sursă a fost pedepsit penal erau mai mari decât cele după dezincriminare. Chiar și dacă ar rezulta că sumele erau mai mari, pedeapsa penală pentru stopajul la sursă ar face mai mult rău decât bine firmelor din România.