Contul unic și repartizarea unor cheltuieli la bloc: Cum propun aleșii modificarea legii asociațiilor de proprietari

În mai puțin de o lună s-au înregistrat la Parlament două propuneri de modificare substanțială a Legii nr. 196/2018, în vigoare de un an și ceva doar (le găsiți aici și aici). E încă prea devreme să estimăm dacă și care dintre ele va trece de parlamentari și va modifica actuala Lege a asociațiilor de proprietari, însă modificarea în sine, a mai multor prevederi din lege, a fost reclamată de asociații încă de anul trecut, când legea abia intra în vigoare. 

Unul dintre aspectele criticate a fost cel al unicității contului, asociațiile fiind obligate să folosească doar un cont bancar pentru toate sumele de încasat, de orice fel. În plus, s-a interzis deținerea în casierie în numerar a mai mult de 1.000 de lei. Aceste lucruri sunt propuse să fie modificate prin ambele proiecte înregistrate la Parlament. 

În esență, și inițiatorii unui proiect, și ai celui de-al doilea țintesc aceleași lucruri:

• asociațiile să aibă posibilitatea să folosească unul sau mai multe conturi bancare; în al doilea proiect, inițiatorii susțin însă existența unui cont bancar special pentru fondul de reparații, iar un alt cont să fie pentru cheltuielile curente (cumulat cu fondul de rulment); de ce e problematică acum deținerea unui singur cont bancar - de pildă, pentru că atunci când contul e blocat într-un dosar de executare silită pentru datorii, sumele plătite la zi de către proprietarii de bună-credință ajung să fie poprite în contul unor datorii ce nu le aparțin, asociația ajungând în situația de a face noi datorii și chiar în situația de a trebui să facă demersuri suplimentare pentru a putea plăti (tot din acel cont) administratorul de bloc, de exemplu;
• în primul proiect, inițiatorii susțin ideea eliminării de tot a limitei de numerar în casierie, în timp ce, în al doilea proiect, se promovează ideea ca limita să existe, dar să fie decisă de membrii comitetului asociației, în funcție de dimensiunea acesteia; așa cum spuneam, legea prevede acum o limită de 1.000 de lei în toate cazurile, indiferent de asociație; 
• și unii, și alții susțin abrogarea obligației de a da chitanță separată pentru fondul de rulment și pentru cel de reparații;
• de asemenea, în ambele proiecte se propune abrogarea prevederilor referitoare la regularizarea excedentului și acoperirea debitului în termen de 30 de zile de la constatare.

Parlamentarii mai propun și ceva modificări în ceea ce privește cheltuielile pentru părțile comune. Mai exact, în ambele proiecte se introduce ideea ca pentru acele părți comune care sunt folosite exclusiv de unii locatari (de pildă, o parcare subterană unde parcările sunt proprietatea exclusivă a unora dintre locatari) cheltuielile aferente să fie suportate numai de aceștia. 

O altă modificare propusă de inițiatorii primului proiect e ca administratorul să nu mai fie obligat să ceară acordul scris al adunării generale pentru orice cheltuială făcută. 

De asemenea, omis de parlamentarii care au dat drumul actualei legi a asociațiilor, consumul de gaz la comun va fi inclusv în lista cheltuielilor repartizate pentru numărul de persoane.

În primul proiect se propune chiar ca cei care au datorii la asociație să nu mai poată fi aleși ori numiți în funcții de conducere, administrare sau control în asociație. 

Atenție! Proiectele sunt abia la începutul procedurii legislative. Pentru ca ele să ajungă să modifice Legea asociațiilor de proprietari trebuie adoptate de Parlament, în primul rând.