În acest context, Consiliul Concurenței a lansat în dezbatere publică un proiect de Ghid privind conformarea cu regulile de concurență de către asociațiile de întreprinderi. Acesta se referă, în general, la aspectele pe care astfel de asociații trebuie să le ia în considerare, pentru a nu încălca legislația relevantă. Și, în special, la problema informațiilor schimbate între profesioniștii din cadrul unor astfel de asociații, pentru a nu încălca regulile de concurență.
În primul rând, trebuie înțeles ce este schimbul de informații, din punct de vedere concurențial. E vorba de o activitate „sensibilă”, adică o activitate ce, în anumite situații, ar putea duce la încălcarea regulilor relevante de concurență. O astfel de activitate se deosebește de situațiile în care are loc, în mod clar, o încălcare a legislației concurenței, de către asociațiile de întreprinderi. De exemplu, fixarea prețurilor sau limitarea producției și/sau a vânzărilor.
Ce informații nu ar trebui divulgate
Nu trebuie divulgate informații sensibile, din punct de vedere comercial, care ar putea afecta concurența pe piață. Astfel de informații se pot referi, conform Ghidului Consiliului Concurenței, la:
- informații despre volumul, vânzările, cotele de piață sau capacitatea de producție;
- informații legate de preț sau de elemente ce ar putea afecta prețul (precum reduceri, promoții, stocuri etc.);
- date legate de clienți sau de teritoriile în care au loc vânzările;
- informații privind inventarul sau comenzile restante;
- strategia de afaceri sau de marketing;
- participarea la licitații sau răspunsurile la solicitarea de oferte.
Atenție! Există interdicții inclusiv cu privire la divulgarea informațiilor, într-un mod agregat, conform Ghidului. Este vorba, de exemplu, de date legate de comenzi sau de capacitatea de producție a utilajelor individuale.
În contextul informațiilor agregate, este foarte important să se ia toate măsurile pentru a nu se putea obține informații individuale din astfel de documente. De exemplu, prin discutarea acelor date (dintr-un sondaj, de exemplu), în cadrul întâlnirilor asociației sau la evenimente informale.
Pentru că, în domeniul concurenței, totul depinde de piață, ce am menționat mai sus sunt doar aspecte generale.
Ce sunt asociațiile de întreprinderi
În ceea ce privește asociațiile și componența lor, ghidul face referire la „acea asociere de durată, între:
- mai multe persoane fizice, organizate fie ca persoane fizice autorizate, întreprindere individuală sau familială, fie
- între persoane juridice, care pun în comun contribuţia lor materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă, pentru realizarea unor activităţi în interes comun/general.”
În ceea ce privește caracteristicile unor astfel de asociații, Consiliul Concurenței menționază două elemente esențiale:
- un element structural sau organizațional, ce implică faptul că acea asociație trebuie să aibă „o structură de tip corporatist, de durată”; astfel, nu trebuie confundată o asociție de întreprinderi cu o simplă înțelegere între două sau mai multe întreprinderi (și astfel de înțelegeri sunt acoperite de legislația din domeniul concurenței, însă sub altă formă);
- un element funcțional, ce implică faptul că activitatea asociației trebuie să fie relevantă pentru o activitate economică; însă nu e nevoie ca acea asociație să fie ea prezentă pe piață.
Pot fi astfel de asociații:
- asociațiile de comerț, adică asociații de afaceri sau patronale;
- asociațiile profesionale (precum cele ale experților contabili sau ale medicilor);
- asociațiile care au „rol de autoreglementare în domeniul practicilor publicitare” (de regulă, ele vizează acei profesioniști care fac comerț online; astfel de asociații adoptă coduri de bune practici cu privire la vânzări sau publicitate online).
Atenție! Deși versiunea citată a ghidului nu este cea finală, ceea ce este prevăzut în ea vizează, în principal, o serie de practici europene în domeniul concurenței, multe din ele având o istorie destul de lungă. Prin urmare, schimbările nu ar trebui să fie majore.