UPDATE: Autorizațiile de construire, preocupare constantă a legiuitorului: Ce s-a schimbat în 2019 și ce s-ar putea modifica la anul

Ce s-a modificat în 2019

Vorbim de propuneri devenite lege, în primul rând. Legea nr. 193/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții este cap de afiș în această discuție, cea care a adus în toamna asta numeroase modificări în materia autorizațiilor.

Pe scurt, ea a stabilit că e nevoie de un singur document pentru demolarea urmată de construire, a schimbat ceva termene, a făcult clarificări și extinderi în lista lucrărilor ce se pot face fără autorizație, a stabilit că sunt necesare mai puține hârtii pentru închiderea balcoanelor sau lucrările de compartimentare, amenzi mai ridicate pentru funcționarii care refuză abuziv emiterea autorizațiilor, dar și că autorizațiile date cu încălcarea legi pot fi anulate și de prefect. Am realizat aici o sinteză a tututor acestor schimbări.

În prima jumătate a acestui an, Înalta Curte dădea o importantă decizie în materia acestor autorizații: persoanele care construiesc fără autorizație nu pot să obțină de la instanțele de judecată hotărâri care să le recunoască dreptul de proprietate și cu care să meargă apoi la cartea funciară ca să-și intabuleze proprietatea. Mai exact, este vorba de Decizia nr.13 în dosarul nr. 98/1/2019.

Iar în vară a devenit oficială prevederea potrivit căreia nu mai e necesară autorizație de construire pentru montarea panourilor fotovoltaice.

Cel mai recent proiect adoptat în Parlament cu modificări privind autorizațiile de construire și calitatea în construcții e ieșit de la deputați chiar în a doua parte a lui decembrie. Dacă nu va fi trimis înapoi de președinte, cel mai probabil, el va deveni lege în ianuarie 2020. Dacă mai sus spuneam că prefecților li s-a dat dreptul să anuleze autorizațiile, acest proiect recent adoptat vine cu eliminarea acestei modificări. Documentul mai conține și un remediu pentru cei care au construit fără autorizație și în cazul cărora a intervenit prescripția pentru a mai putea aplica sancțiunile din legea autorizațiilor - detalii despre acesta, aici. Și, în fine, același proiect conține și obligații în zona branșamentelor la utilități, pe care investitorii și proprietarii construcțiilor vor trebui să le respecte astfel încât să predea beneficiarilor și cumpărătorilor construcții cu branșamentele făcute conform legii.

Ce propuneri s-au mai făcut în Parlament

O propunere avansată anul acesta vizează eliberarea autorizațiilor de construire și în lipsa planului urbanistic zonal, doar în baza planului general.

Apoi, un alt proiect vine cu ideea de a-i obliga pe dezvoltatorii imobiliari să asigure mai întâi accesul la viitoarele clădiri pe care le vor construi pentru a putea obține autorizațiile. Această măsură ar putea elimina o parte din situațiile întâlnite în prezent, în care dezvoltatorii finalizează imobilele și vând apartamentele din aceste clădiri, dar "uită" să le asigure celor ce se mută în clădirile construite de ei și un acces decent la clădire. Aceasta și propunerea de mai sus nu au fost până acum supuse niciunui vot în Parlament.

Un alt proiect, de data asta trecut de o primă Cameră parlamentară, propune ca firmele de consultanță în construcții să fie responsabile legal de calitatea lucrărilor. Cu toate că investitorii/beneficiarii care semnează contracte de consultanță în domeniul construcțiilor și deleagă firmelor de consultanță integral competențele de verificare a respectării calității de către firma de proiectare și/sau execuție, consultanții nu pot fi trași la răspundere, iar această lacună legislativă ar avea efecte grave asupra modului cum se derulează investițiile și asupra calității construcțiilor, potrivit celor care au inițiat proiectul.

În fine, anul acesta s-a renunțat la o propunere venită mai demult în Parlament, referitoare la valabilitatea autorizației de construire - limitarea la cinci ani a perioadei tuturor tipurilor de autorizație. Propunerea nu a trecut însă de Parlament.