Te înregistrezi sau nu în scopuri de TVA? Ce evidențe ești obligat să ții

Prin sistemul TVA, toate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate să adauge taxa la prețul de vânzare al serviciilor și mărfurilor vândute, iar cel care suportă integral taxa este consumatorul final, persoană fizică / persoană juridică neimpozabilă. Există mai multe cote de TVA aplicabile, cota-standard fiind de 19%, iar celelalte reprezintă cote reduse.

Persoana impozabilă, adică firma care a pus TVA-ul pe bunurile/serviciile vândute poate recupera TVA aferentă serviciilor și mărfurilor care sunt achiziționate cu scopul de a produce alte bunuri și servicii ce vor fi vândute de aceasta mai departe. Cei înregistrați în scopuri de TVA țin separat evidența pentru TVA încasată de la clienți și TVA plătită la furnizori. Când se trage linie, firmele pot constata că au TVA de plată la stat sau de recuperat. În anumite condiții, TVA de recuperat poate fi cerut de la bugetul de stat, autoritățile fiind obligate să ramburseze aceste sume persoanei impozabile.

Util: Cum îți poți plăti un furnizor cu TVA-ul pe care îl ai de recuperat de la stat

Sunt firme pe care înregistrarea în scopuri de TVA le-ar putea avantaja încă de la începutul afacerii. Specialiștii de la Accountable ofereau, pentru cititorii redacției avocatnet.ro, în urmă cu ceva timp, câteva exemple în care înregistrarea în scopuri de TVA ar fi avantajoasă de la începutul afacerii:

• se deschide un restaurant ce va achiziționa aparatură profesională de bucătărie;
• înființarea unei firme de transport marfă ce va achiziționa mașini pentru realizarea obiectului de activitate;
• înființarea oricărui tip de firmă care va vinde în UE, dar va realiza cheltuielile în România.

Pe de altă parte, consideră specialiștii, sunt situații în care amânarea aplicării acestui sistem este de dorit: în proiectare, consultanță, contabilitate, avocatură etc. Motivul: nu se realizează cheltuieli considerabile cu furnizori înregistrați în scopuri de TVA.

Nu toate firmele sunt obligate să aplice TVA la bunurile și serviciile vândute. Obligația apare abia dincolo de un anumit plafon al cifrei de afaceri - actualmente, 300.000 de lei. Desigur, cine vrea se poate înregistra în scopuri de TVA și opțional, sub acest plafon. Cei care cer înregistrarea în scopuri de TVA pot fi respinși de Fisc, caz în care adaugă TVA la prețul de vânzare și țin doar evidența TVA-ului încasat și care trebuie virat la bugetul de stat, dar nu vor putea să și deducă TVA-ul.

În Codul fiscal, la capitolele ce tratează chestiunea TVA-ului, contribuabilii regăsesc și cerințele legale privind evidența operațiunilor din perspectiva TVA. Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în desfășurarea activității lor economice. Evidențele obligatorii, inclusiv cele privind operațiunile de TVA, trebuie întocmite și păstrate astfel încât să cuprindă informațiile, documentele și conturile, inclusiv registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile din normele metodologice ale Codului fiscal (Hotărârea Guvernului nr. 1/2016).

Fiecare persoană impozabilă trebuie să ţină evidenţa următoarelor documente, potrivit normelor metodologice ale Codului fiscal:

• al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică;
• facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică;
• documentele vamale şi, după caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri realizate;
• facturile de corecţie şi  alte documente emise sau primite pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, achiziţiilor intracomunitare sau importurilor;
• un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul acesteia în afara României, dar în interiorul UE pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 alin. (12) lit. f) - h) din Codul fiscal, precum şi pentru alte situaţii în care se aplică măsuri de  simplificare aprobate prin  Ordinul MFP 4120/2015;
• un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat  membru al UE în România sau care au fost importate în România   ori achiziţionate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România şi care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul evaluării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România.

Mai departe, potrivit acelorași norme, jurnalele pentru vânzări şi pentru cumpărări, registrele, evidenţele şi alte documente similare se întocmesc astfel încât să permită stabilirea pentru fiecare perioadă fiscală a următoarelor elemente:

• valoarea totală, fără taxă, a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană, evidenţiată distinct pentru: livrările intracomunitare de bunuri scutite; livrări/prestări scutite de taxă sau pentrucare locul livrării/prestării este în afara României; livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă;  prestările de servicii intracomunitare efectuate către  beneficiari persoane impozabile stabilite în UE;
• valoarea totală, fără taxă, a tuturor achiziţiilor, evidenţiată distinct pentru: achiziţii intracomunitare de bunuri; achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. 307 alin. (3) - (6) din Codul fiscal;  achiziţii de bunuri, inclusiv provenite  din import, şi de servicii, taxabile, cărora  li se aplică cote diferite de taxă; achiziţii intracomunitare de servicii pentru care persoanaimpozabilă este obligată la plata taxei în condiţiile art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în UE;
• taxa colectată;
• taxa totală deductibilă și taxa dedusă;
• calculul taxei deduse provizoriu, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate, atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro rata, evidenţiind distinct: taxa dedusă conform art. 300 alin. (3) din Codul fiscal; taxa nededusă conform art. 300 alin. (4) din Codul fiscal; taxa dedusă pe bază de pro rata conform art. 300 alin. (5) din Codul fiscal.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la încasare trebuie să respecte prevederi speciale, conținute de punctul 101 alineatele 3-7 din normele metodologice ale Codului fiscal. Iar cele care beneficiază de regimul de scutire au obligaţia să ţină evidenţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi realizate de o mică întreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vânzări și evidenţa bunurilor şi a serviciilor taxabile achiziţionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumpărări.

Util: Codul de TVA poate fi obținut în aceeași zi numai de către firmele deja înființate

Firmele cu risc fiscal ridicat sunt refuzate la înregistrarea în scopuri de TVA, potrivit Codului fiscal. În același timp, dacă o companie care deja are cod de TVA este încadrată la risc fiscal ridicat, acesta îi este anulat (ce implică, pentru o companie, anularea codului de TVA). Asta înseamnă că numai firmele cu risc fiscal mic și mediu pot avea cod de TVA. Criteriile de evaluare a riscului, în funcție de care Fiscul dă firmelor codul de TVA, au fost transparentizate acum doi ani: se ține cont de criterii în legătură cu sediul, activitatea fiscală sau rezidența fiscală, printre altele.

Tot aici merită menționat și că Fiscul are o aplicație specială în care se poate vedea stadiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare.

avocatnet.ro desfășoară o campanie de informare destinată afacerilor la început de drum, al cărei rol este familiarizarea antreprenorilor cu obligațiile legale pe care le au. Toate articolele din serie pot fi găsite aici.