Sub 300 de mari datornici și-au arătat interesul pentru restructurarea financiară a datoriilor

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2019 a adus pentru marii datornici ai statului un mecanism de restructurare a datoriilor bugetare restante la finele anului trecut. Mecanismul de la capitolul I din ordonanță a putut fi accesat prin depunerea unei notificări la Fisc de către cei interesați și care estimau că bifează condițiile pentru a intra în acesta, de la anul, până la sfârșitul lunii octombrie - acest termen (de decădere) este doar primul din procedură, cel de-al doilea fiind în februarie, anul viitor.

I-am întrebat pe cei de la ANAF câți contribuabili s-au arătat interesați de a beneficia de prevederile capitolului I din OG nr. 6/2019 și ne-au spus că, până la 2 decembrie, din informațiile centralizate, se adună un total de 294 de notificări privind intenția de a beneficia de capitolul I din ordonanță: cei mai mulți sunt debitori cu capital privat (265), 20 dintre aceștia sunt debitori cu capital de stat, opt sunt cu capital mixt și un debitor este un institut de cercetare-dezvoltare.

"La data de 02.12.2019, din centralizarea informațiilor transmise de organele fiscale și a celor extrase de CNIF din bazele de date, a rezultat faptul că, la nivel naţional, au fost depuse de către debitori un număr de 294 de notificări privind intenţia de a beneficia de prevederile Cap.I din O.G. nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare. Din numărul total de notificări depuse, 265 au fost depuse de debitori cu capital privat, 20 de debitori cu capital de stat, 8 debitori cu capital mixt și una de către un debitor care face parte din categoria institutelor de cercetare-dezvoltare", a transmis ANAF redacției noastre.

Ce presupune acest mecanism din capitolul I din OG nr. 6/2019? În mare, el se adresează celor cu datorii bugetare restante la finele lui 2018 mai mari de un milion de lei. În centrul acestuia se regăsește capacitatea datornicului de a demonstra că poate să ducă la capăt, pe o perioadă de câțiva ani, un plan de restructurare care presupune achitarea unor procente minime din datorii anual. Planul de restructurare trebuie însă aprobat de Fisc, iar termenul-limită pentru a construi planul este începutul lui februarie 2020. Restructurarea implică posibilitatea anulării obligațiilor bugetare în proporție de până la 50% și nu se aplică celor care s-ar califica pentru eșalonarea la plată clasică. Totul se face sub bagheta unui expert independent, care va supraveghea apoi și evoluția lucrurilor.

Cei care au notificat Fiscul și-au anunțat, practic, intenția de a beneficia de mecanism. Acum, nicio firmă nu mai poate să facă această notificare, iar cei aproape 300 trebuie să aducă până în februarie Fiscului planul de restructurare și testul creditorului privat. Nu toți vor și intra în mecanism însă, dar asta vom afla la anul.

Cât estimaseră autoritățile la numărul beneficiarilor

Răspunsul celor de la ANAF ne arată un interes scăzut pentru acest mecanism - sau, de ce nu, o alegere imposibilă pentru unii dintre marii datornici ai statului.

Comparația o facem cu numărul estimat de autoritățile fiscale la momentul T₀, când mecanismul a intrat în vigoare. Tot ANAF ne transmitea atunci că fuseseră identificați ca potențiali beneficiari, după dimensiunea datoriilor la stat (mai mari de un milion de lei): un total de 2.693 de debitori cu datorii de peste un milion de lei, dintre care cei mai mulți sunt contribuabili privați, 31 sunt societăți de stat și 28 sunt cu capital mixt.

Au fost voci care au apreciat că termenele din procedură sunt destul de strânse pentru că planul de restructurare și testul creditorului privat sunt chestiuni care nu se întocmesc cu ușurință și unele companii ar putea avea nevoie de expertiză solidă în zona de restructurare.

Condițiile trasate pentru contribuabilii care vor să intre în mecanism au fost însă croite de așa natură că e greu de imaginat în practică prea multe companii private care să le bifeze, aprecia pe această temă Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias, cu ocazia unei conferințe PwC România. În practică, o companie privată cu așa mari datorii sigur a intrat deja în insolvență, a cerut o eșalonare sau are obligațiile suspendate - prin urmare, devine evident că mecanismul a fost dedicat companiilor de stat, deși lasă impresia că este pentru debitorii privați mai mult.

Nedepunerea solicitării de restructurare, până în februarie, de către acești aproape 300 de contribuabili, respingerea cererii de restructurare sau eșuarea planului de restructurare generează, în anumite condiții, obligația organului fiscal de a solicita deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului, potrivit ordonanței.

"Ne așteptăm ca pentru cei care nu vor depun o astfel de solicitare (de intrare în procedură - n.red.) după data de 8 februarie 2020 sau pe parcurs, dacă planurile vor eșua, să avem un nou val de solicitări de deschidere a procedurii insolvenței", a punctat Ana-Maria Iordache cu aceeași ocazie.