Angajatorul solicită întoarcerea la birou a celor care au muncit de acasă. Se pot opune angajații?

Pentru că este firesc să fie îngrijorați de riscurile implicate de reluarea activității, care pentru mulți salariați poate însemna și drumuri zilnice cu mijloace de transport aglomerate ș.a.m.d., se pune problema dacă acei angajați care au lucrat de acasă în perioada stării de urgență (la care ne raportăm mai mult din cauza restricțiilor impuse prin ordonanțele militare) s-ar putea opune întoarcerii la munca de birou.

Problema este însă destul de complicată: pe de o parte, angajatorul este obligat să asigure măsurile de sănătate în muncă, măsuri care "se îmbogățesc" în această perioadă din cauza epidemiei de COVID-19, existând noi riscuri pentru angajați. Chiar și organisme europene precum Agenția Europeană pentru sănătate și securitate în muncă, dar și Organizația Internațională a Muncii recomandă continuarea muncii la distanță o perioadă bună de acum înainte. În practică însă lucrurile nu pot fi aplicate la fel pentru toate companiile din România.

Util: Revenirea la muncă a salariaților: Principalele aspecte pe care firmele trebuie să le aibă în vedere

Firmele unde munca la domiciliu s-a putut face, cât de cât, în această perioadă pot avea motive întemeiate să ceară întoarcerea la birou a angajaților. De pildă, dacă dovedesc o productivitate scăzută a celor ce lucrează de acasă comparativ cu perioada când lucrau la birou, dacă constată riscuri de securitate a datelor și informațiilor, dacă munca se face mult mai greu și asta afectează activitatea pe termen mediu ș.a.m.d. Altfel spus, angajatorul poate motiva un interes să ceară reluarea activității la birou, dar trebuie să se și asigure că, la birou, angajații vor avea parte de măsuri de sănătate în muncă adecvate.

Util: Minimizarea riscurilor de SSM: Ce pot să facă angajatorii pentru a gestiona mai bine și mai sigur reînceperea muncii

De asemenea, există un motiv întemeiat pentru întoarcerea la birou, la nivel teoretic: când a fost decretată starea de urgență, prin primul decret, s-a dat undă verde angajatorilor să-și treacă angajații în munca la domiciliu/telemuncă fără să mai facă acte adiționale. Practic, mulți au schimbat doar practic locul muncii, nu și la nivel contractual - acesta este prevăzut în contractul de muncă, prin urmare, modificarea sa trebuie să se facă prin act adițional. Angajatorul care, odată cu terminarea stării de urgență, le cere angajaților să se întoarcă la activitatea de birou le cere, de fapt, să vină la locul de muncă din contract.

Pentru aceste motive, salariatului i-ar fi greu să motiveze un refuz din start al revenirii la munca de birou. Practic, dacă în contractul cu firma nu scrie că poate munci de oriunde, inclusiv de acasă, angajatorul nu îi face o solicitare ilegală dacă îi cere să vină înapoi la birou.

În schimb, dacă reluarea activității se face în condiții ce îl expun major riscului de infectare cu COVID-19, acesta ar putea să sesizeze apoi Inspecția Muncii și firma să se trezească cu controale pe această temă.

Așa cum spuneam, problema întoarcerii la munca de birou a celor care au lucrat până acum de acasă este complicată, iar asta deoarece depinde foarte mult de motivul pentru care firma solicită acest lucru, dar și de condițiile pe care le asigură - practic, cele două ar trebui să fie puse în balanță pentru a vedea dacă se justifică solicitarea de a reveni la munca de birou.