UPDATE: Românii care pleacă la muncă în străinătate vor beneficia de condiții mai bune de lucru, după ce joi se modifică legislația

Legea 227/2020, ce a apărut luni în Monitorul Oficial și va intra în vigoare joi, prevede că autoritățile române vor trebui, atunci când vor negocia acorduri sau convenții în numele lucrătorilor sezonieri români cu alte state europene, să aibă în vedere condiții bune de cazare, acordarea unei indemnizații pentru hrană și decontarea transportului atât la dus, cât și la întoarcerea în țară.

“Pentru lucrătorii sezonieri, la negocierea acordurilor, înțelegerilor, tratatelor sau convențiilor (...), partea română negociază inclusiv condițiile de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naționale din statul de primire, acordarea unei indemnizații pentru asigurarea hranei zilnice, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România, pe perioada în care lucrătorii sezonieri și-au desfășurat efectiv activitatea”, scrie, mai exact, în noua lege.

Apoi, documentul vizează și modificarea listei informațiilor ce vor trebui să apară în ofertele ferme din contractele de muncă în străinătate. Astfel, lista actuală va fi completată și extinsă pentru ca ofertele ferme să conțină cel puțin următoarele (modificările sunt semnalate între paranteze):

• datele de identificare ale angajatorului străin, inclusiv domiciliul fiscal al acestuia (partea cu domiciliul fiscal este nou-introdusă);
• durata ofertei ferme;
• numărul locurilor de muncă din străinătate conţinute de ofertele ferme;
• funcţia, meseria sau ocupaţia;
• durata angajării în luni/zile (partea cu „în luni/zile” este nou-introdusă), condiţiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;
• durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic (referirile la durata maximă și durata minimă sunt nou-introduse);
• remuneraţia brută şi netă, tariful orar şi/sau salariul lunar brut şi net (referirile la sumele brute și nete sunt nou-introduse), moneda în care se efectuează plata, modalităţile de plată şi datele de plată a salariului;
• salariul minim/tariful minim garantat în plată prin legislaţia statului de primire (punct nou-introdus);
• sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale;
• cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;
• durata minimă a concediului de odihnă anual plătit (referirea la durata minimă este nou-introdusă), modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă, prevăzute în legislaţia statului de primire;
• condiţiile de muncă şi de climă, măsurile privind sănătatea şi securitatea în muncă, de igienă la locul de muncă şi securitate socială (părțile cu igiena și securitatea socială sunt nou-introduse);
• încheierea şi semnarea unei asigurări sănătate a angajaţilor români, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din statul de primire (dispare referirea la asigurarea de viață);
• acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
• specificarea condiţiilor de cazare de care va beneficia muncitorul pe toată durata şederii, cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat (specificarea faptului că trebuie asigurat un trai adecvat este nouă), sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi condiţiile de acordare a unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei (înainte se făcea referire la hrană, nu la o indemnizație de hrană);
• asigurarea transportului lucrătorilor cetăţeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfăşurării activităţii (referirile la transportul în statul de primire și transportul la serviciu sunt nou-introduse), precum şi condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
• obiceiurile locului şi orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa lucrătorilor cetăţeni români;
• taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor lucrătorilor cetăţeni români, asigurându-se evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale;
• datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de primire;
• datele de contact ale autorităţilor locale din statul de primire la care lucrătorul cetăţean român poate depune o reclamaţie cu privire la nerespectarea contractului sau documentului echivalent acestuia, încheiat cu angajatorul (punct nou-introdus).

Nu în ultimul rând, legea stabilește și ce înseamnă statul de primire. Potrivit acesteia, statul de primire este orice stat care este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană.