Însă această relaxare a regulilor este doar parțială. Pentru că ajutorul de stat poate fi un instrument foarte pervers de distorsionare a concurenței, prin intervenirea selectivă a statului pe piață și favorizarea anumitor entități (nu că ar fi fost cazul la noi, dar, de pildă, așa-zișii „campioni naționali” din alte state europene, în industriile lor, au fost puternic favorizați, în trecut, de diverse guverne cu puterea de a acorda subvenții). De aceea, au fost relaxate regulile de acordare a ajutoarelor de stat, dar nu a avut loc și o relaxare a altor îndatoriri, cum sunt cele care stabilesc cum trebuie cheltuite sumele, ce condiții adiacente trebuie respectate etc. Iar nerespectarea multor din aceste reguli poate duce la o obligație pentru firma care comite abaterile să returneze finanțarea primită, cu tot cu dobândă. Voi da, mai jos, câteva exemple din actualele scheme de finanțare.
Situații în care o firmă sau un profesionist ar putea fi obligat să returneze ajutorul de stat primit
1. Granturile pentru acordarea capitalului de lucru. Înscrierile pentru acordarea granturilor pentru capital de lucru au început de astăzi și se derulează până în 28 octombrie, însă cu posibilitatea de prelungire. O ipoteză în care beneficiarul ajutorului de stat ar putea fi obligat să returneze banii primiți, cu dobândă calculată de la momentul primirii finanțării, este situația în care solicitantul a făcut declarații incomplete sau neconforme cu realitatea, pentru a obține finanțarea (lucru precizat în cadrul Ordinului Ministerului Economiei nr. 3083/2020). De asemenea, se poate cere rambursarea sumei primite, cu tot cu obligația de plată a unei dobânzi, atunci când beneficiarii schimbă destinația grantului (despre cum pot fi folosiți banii primiți, cei interesați pot citi mai multe aici).2. Granturile pentru investiții. În privința granturilor pentru investiții, procedura de implementare a acestui tip de finanțare încă se află în stadiu de proiect, la Ministerul Economiei. Dar nu ar trebui să mai dureze mult până va fi oficializată. De exemplu, la fel ca în cazul granturilor pentru capital de lucru, banii vor trebui returnați statului, cu tot cu dobândă, dacă finanțarea va fi accesată prin furnizarea de informații incomplete sau neconforme cu realitatea. Ori dacă subvențiile nu vor fi folosite pentru scopurile pentru care au fost acordate.
3. IMM Invest. Pentru că și programul IMM Invest implică acordarea unor bani de la stat (subvenții pentru dobânzi, de exemplu), există niște condiții a căror nerespectare va duce la obligația beneficiarului de a rambursa banii primiți, cu tot cu dobândă. De exemplu, dacă angajatorii își concediază salariații înainte de termenul până la care sunt obligați să le mențină contractele de muncă, potrivit obligațiilor aferente schemei de ajutor de stat.
Atenție! Este foarte important să se facă o distincție între returnarea banilor pentru că nu au fost respectate condițiile unei scheme de ajutor de stat și rambursarea sumelor necheltuite. În primul caz, se consideră că beneficiarul a abuzat de schema de ajutor de stat, nefiind îndreptățit la acele beneficii - de aceea, și obligația de returnare cu dobândă. În a doua situație, beneficiarul nu a fost de rea-credință, ci, faptic, nu a avut nevoie de toți banii, pentru scopurile pentru care au fost acordați. De aceea, în acest caz se va rambursa doar suma necheltuită, fără a se datora dobândă. Cu alte cuvinte, doar dacă banii nu erau returnați, ci erau cheltuiți în afara scopului programului putem discuta de un abuz din partea beneficiarului.
Un exemplu specific de obligație de returnare a banilor necheltuiți, în privința granturilor pentru capital de lucru sau a microgranturilor, apare aici.
În anumite situații, beneficiarul ar putea să fie obligat să returneze banii, deși aparent nu a făcut nimic greșit
Poate părea ciudat, însă există o posibilitate pentru beneficiarii unui ajutor de stat de a se conforma cu toate regulile aplicable schemei de ajutor de stat, prevăzute în legi, ordonanțe sau alte acte normative interne, și, totuși, să fie nevoiți să returneze banii. Acest lucru ar putea părea absurd și chiar contradictoriu cu ce am scris chiar mai sus. Nu era vorba că, dacă nu se află în culpă, un beneficiar nu va fi obligat să returneze banii (cel puțin nu cu dobândă)? Ba da, dar nu trebuie uitat ceva ce am zis la început: regulile în materia ajutoarelor de stat nu sunt făcute în România. Ele sunt stabilite la nivelul Uniunii Europene. Și, de principiu, niciun stat nu poate să acorde ajutoare de stat fără să aibă o aprobare prealabilă din partea Comisiei Europene (ziceam de principiu, pentru că există și anumite excepții, dar nu le voi enumera, acum, pentru că sunt mai puțin relevante).Astfel, chiar Ordonanța de urgență nr. 77/2014 prevede: „[b]eneficiarul unui ajutor de stat sau de minimis este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului de stat sau de minimis a cărui recuperare a fost dispusă de Comisia Europeană, cu excepția situației în care punerea în aplicare a deciziei Comisiei Europene a fost suspendată, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene”.
De aceea, este foarte important pentru cei interesați să aplice pentru ajutoare de stat să se asigure că schema pentru care vor să aplice este aprobată de către Comisia Europeană. Sau că se încadrează pe unul din actele normative ce exceptează anumite ajutoare de la nevoia de aprobare prealabilă (de exemplu, aici). Altcumva, s-ar putea ca, deși cineva se conformează actelor normative adoptate în România ce instituie o schemă de ajutor de stat, să fie, cel puțin în teorie, obligat să ramburseze sumele primite - cu tot cu dobândă - dacă se dovedește că subvențiile primite erau contrare dreptului UE în materia ajutoarelor de stat.
Comentarii articol (0)