Nelu Tătaru: Nu cred că vom avea un lockdown. Ce spune ministrul despre depășirea pragului de 10.000 de cazuri zilnice

Nelu Tătaru: Nu cred că vom avea un lockdown

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, nu crede că vom avea o închidere totală a activăţilor ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus şi consideră că putem încă să evităm chiar şi carantinarea unor localităţi, dacă ne protejăm de infectare, informează Agerpres.

„Nu urmărim şi nu cred că vom avea un lockdown, dar noi va trebui, fiecare dintre noi, prin componenta noastră pe care o putem aduce prin acest efort, să nu ajungem nici măcar la anumite carantinări de localităţi. Suntem într-un moment în care putem gestiona acest lucruri, dar nu putem gestiona singuri ca parte medicală. Este şi o parte a populaţiei civile. Sunt nişte reguli care trebuie respectate”, a declarat Nelu Tătaru miercuri, într-o conferinţă de presă organizată la Sibiu, întrebat dacă vom avea „lockdown” până la alegeri.

Ministrul Sănătăţii a explicat că depăşirea pragului de 10.000 de cazuri de COVID-19 poate însemna „colmatarea sistemului medical”.

„Depinde foarte mult ce înseamnă acel prag de 10.000, dacă acel prag de 10.000 sunt simptomatici, sunt izolaţi, sunt carantinaţi sau dacă acel prag de 10.000 va colmata sistemul medical, atunci va fi diferit”, a atras atenţia Nelu Tătaru.

Europa a intrat în cursa cheltuielilor pentru salvarea economiilor, iar asta aduce în față diferențele dintre nord și sud

În condiţiile în care pandemia a scos din discuţie orice măsură de austeritate, Europa s-a lansat într-o cursă a cheltuielilor pentru a-şi scoate economiile din recesiune şi a le readuce la o situaţie apropiată de normal, scrie Reuters, citată de Mediafax.

În timp ce suma totală aruncată în joc este de ordinul miilor de miliarde de euro, aceasta maschează profunde diferenţe între ţări din punctul de vedere al banilor şi al tipului de susţinere oferite.

Pe scurt, nordul bogat este capabil să-şi susţină părţi esenţiale din economie cu cash care nu va trebui returnat niciodată, în timp ce sudul mai sărac este mai dependent de furnizarea de susţinere pe termen scurt sub formă de credite şi scutiri temporare de la plata taxelor.

Cu siguranţă, scopul fondului comun de redresare al UE de 750 mld. euro este de a elimina astfel de diferenţe şi de a asigura că divergenţele de avuţie nu cresc şi mai mult. Însă banii respectivi vor deveni accesibili de anul viitor şi chiar şi de atunci numai treptat. Între timp, diferenţele naţionale persistă.

O nouă linie de metrou: Gara de Nord - Gara Progresul. Cele 13 staţii noi vor costa 8,5 miliarde de lei

Studiul de fezabilitate pentru construcţia liniei 4 de metrou Lac Străuleşti - Gara Progresul, tronsonul Gara de Nord - Gara Progresul, va fi discutat, joi, într-o şedinţă la Ministerul Lucrărilor Publice.

Potrivit unui comunicat al MLPDA, obiectivul va avea un traseu de 11,94 km, cu 13 staţii + 1 existentă (Gara de Nord) şi un depou (Progresul); tot în cadrul proiectului, vor fi achiziţionate 15 trenuri, astfel încât capacitatea de transport să poată deservi 50.000 călători pe oră şi sens.