avocatnet.ro 
ACTUALIZARE (01.09.2021): Până la urmă, Guvernul a modificat măsura prin OG 8/2021, astfel că ștergerea datoriei nu se va putea deduce integral, ci doar în procent de 50%, începând din 1 ianuarie 2022.
__________
Prevederea este inclusă la punctul 13 al articolului I din Legea 296/2020 (apărută în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2020) și, conform articolului VII din același act, urma să se aplice de la 1 ianuarie 2021. Totuși, OUG 226/2020 (apărută în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2020) a amânat-o pentru 1 ianuarie 2022.
Conform Guvernului, amânarea era necesară deoarece, în cazul contribuabililor nefinanciari, deductibilitatea integrală a ajustărilor pentru creanțele neîncasate ar fi afectat echilibrul de reglementare a tuturor categoriilor de ajustări luate în calcul la determinarea impozitului pe profit, după cum scrie în preambulul ordonanței.
„Societățile comerciale care se confruntă cu probleme la încasarea facturilor vor beneficia (...) de o îmbunătățire a condițiilor în care își pot deduce pierderile provenite din creanțele neîncasate de la clienți. Este vorba de o relaxare a prevederilor fiscale (...), care oferă posibilitatea deducerii integrale a provizioanelor constituite pentru clienții rău-platnici, față de plafonul de 30% impus în prezent. Pentru deducerea integrală, rămân însă în vigoare o serie de condiții: creanța să fie mai veche de 270 de zile, să nu fie garantată și să nu fie asupra unei persoane afiliate”, a explicat Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte România, conform unui punct de vedere remis recent redacției noastre.
Noutatea a fost subliniată recent și în cadrul unei conferințe de fiscalitate a celor de la PwC România. „Una dintre modificările cu impact pentru companii vizează ajustările pentru deprecierea creanțelor, care devin integral deductibile în condițiile prevăzute de lege, fiind eliminat pragul actual de 30%. Ca urmare, (...) o societate care face provizioane pentru creanțele pe care le are de recuperat le va putea deduce integral. Totodată, și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a acestor creanțe vor fi deductibile integral, nu în proporție de doar 30%, ca până acum. La momentul actual, pierderile sunt deductibile integral doar în anumite situații (de exemplu, în caz de faliment)”, a explicat Ruxandra Târlescu, partener la PwC.
Alexandra Smedoiu spune că această schimbare este mai mult decât binevenită, în contextul în care firmele se confruntă tot mai des cu facturi încasate cu întârziere. În plus, vom vorbi de o scădere a poverii fiscale, din moment ce firmele trebuie să achite la stat TVA și impozit pe profit pentru facturile emise și neîncasate.
„Această modificare va duce la diminuarea poverii fiscale pentru societățile comerciale afectate de problemele financiare ale clienților lor. În plus, acestea vor fi stimulate să se comporte prudent și să se protejeze față de riscul de neîncasare, prin constituirea de provizioane din timp și la o valoare cât mai apropiată de cea a creanței restante, pentru prezentarea unei imagini corecte a situațiilor financiare”, a lămurit partenerul de la Deloitte.
Conform celor de la PwC, de modificare vor fi avantajate, în esență, companiile care au creanțe neîncasate și înregistrează aceste provizioane, indiferent dacă activează în industria bunurilor de larg consum, în industria farmaceutică, în domeniul telecomunicațiilor sau în alte zone. Trebuie precizat că vorbim de creanțe atât câtre persoane juridice, cât și către persoane fizice.
Acum, potrivit articolului 26 din Codul fiscal, plătitorii de impozit pe profit au dreptul la deducerea limitată, cu doar 30%, a ajustărilor pentru depreciere. Deducerea este posibilă dacă creanțele îndeplinesc următoarele condiții:
- sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Roland Mindrila 
radu_rus