UPDATE: A fost stabilit oficial cine va monitoriza persoanele izolate atunci când medicul de familie n-o mai poate face

Când medicul nu va putea să asigure monitorizarea stării de sănătate a persoanelor intrate în izolare, din motive bine întemeiate, aceasta va fi făcută „de către medicii înlocuitori pentru activitatea de furnizare a serviciilor medicale în asistenţa medicală primară pe baza convenţiei de înlocuire/ convenției de reciprocitate”, scrie, mai exact, în Ordinul comun al Ministerului Sănătății (MS) și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 2.231/1.213/2020.

În aceste situaţii, în convenţiile de înlocuire/ de reciprocitate pentru activitatea de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, la obiectul convenţiei se va preciza că este preluată şi activitatea de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor izolate.

Dacă nici acest medic de familie nu poate prelua activitatea, casele de asigurări de sănătate vor numi un înlocuitor, cu avizul direcţiilor de sănătate publică. În ambele situaţii, medicul înlocuitor trebuie să aibă licenţă de înlocuire temporară, iar preluarea activităţii se face pe bază de convenţie de înlocuire.

Așa cum stabilește ordinul, perioadele de absenţă motivată a medicului de familie se referă la:

• incapacitate temporară de muncă;
• concediu de sarcină/ lehuzie;
• concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la doi ani, respectiv a copilului cu handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de trei ani;
• concediul pentru îngrijirea copilului bolnav, până la șapte ani, sau copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani;
• vacanţă;
• studii medicale de specialitate şi rezidenţiat în specialitatea medicina de familie;
• perioada cât ocupă funcţii de demnitate publică alese sau numite;
• perioada în care unul dintre soţi îl urmează pe celălalt trimis în misiune permanentă în străinătate sau care lucrează într-o organizaţie internaţională în străinătate;
• când este citat de către instanţele judecătoreşti sau alte organe care au dreptul, potrivit legii, de a solicita prezenţa la instituţiile respective;
• participarea la manifestări organizate pentru obţinerea de credite de educaţie medicală continuă, în scopul realizării punctajului necesar acreditării de către Colegiul Medicilor din România.

Atunci când medicul titular al unui cabinet medical individual are angajat cel puțin un medic de familie, pentru perioadele de absenţă amintite mai sus, el poate fi înlocuit de un medic de familie angajat. Acesta din urmă își va prelungi corespunzător programul de lucru, astfel încât să acopere programul de lucru pentru activitatea de monitorizare a stării de sănătate, prevăzut în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate.

Ordinul mai stabilește și cum vor fi plătiți medicii înlocuitori. Concret, acesta stabilește că “[v]enitul pentru activitatea de monitorizare a stării de sănătate, pentru perioada de absenţă, se virează de casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului sau în contul medicului înlocuitor, după caz, în funcţie de cum este stipulat în convenţia de înlocuire”.

Un alt ordin comun al MS și CNAS, respectiv 423/191/2013, stabilește că pentru perioade de absenţă mai mici de 30 de zile lucrătoare, înlocuirea medicului absent se poate face şi pe bază de reciprocitate între medici, iar pentru perioadele de absenţă mai mari de 30 de zile lucrătoare, medicul de familie organizează preluarea activităţii sale medicale de către un alt medic de familie, în baza unei convenții de înlocuire.

Pe de altă parte, Legea 136/2020 este cea care definește izolarea ca fiind o măsură ce constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale uneia, chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive.