avocatnet.ro 
Detașarea salariaților din mediul privat la instituțiile statului nu mai este posibilă
Asta înseamnă că posturile vacante ale instituțiilor statului pot fi ocupate acum doar de angajați ai statului, nu și de cei care lucrează în domeniul privat, așa cum se proceda în trecut.
Mai mult, detașările de personal din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională la instituții și autorităti publice se efectuează numai pentru misiuni în acord cu competențele și interesele legitime ale instituțiilor care pun la dispoziție posturile vacante.
Cadrul legislativ al detașărilor transfrontaliere, modificat semnificativ
Odată cu apariția Legii 172/2020, în vara lui 2020, legislația detașărilor transnaționale a fost modificată major, unele dintre schimbări vizând drepturile salariaților detașați, dar și aspecte ce țin de raportul entităților care detașează în România cu autoritățile noastre, de exemplu.
Printre altele, a apărut o limită maximă de 24 de luni pentru detașarea de pe teritoriul României în alt stat membru al Uniunii Europene (UE), a fost definită expres, cu titlu de noutate, remunerația aplicabilă pe teritoriul României, cea aplicabilă pe teritoriul unui stat membru al UE, au apărut clarificări privind drepturile celor detașați, dar și privind sancțiunile aplicate angajatorilor care nu respectă regulile detașării.
Noi reguli pentru plata salariaților detașați transnațional
O parte dintre schimbările cuprinse în Legea 172/2020 vizează plata salariaților detașați transfrontalier. Astfel, firmele trebuie acum să asigure salariaților, pe lângă salariul minim, și sporurile, indemnizațiile și bonusurile din statul în care au fost detașați aceștia. Adică, acum, firmele cu angajați detașați în țările UE au costuri mai mari de suportat.
De asemenea, salariații detașați în România trebuie să beneficieze de condițiile de muncă prevăzute de legislația de la noi și de contractul colectiv de muncă aplicabil inclusiv cu privire la condițiile de cazare și indemnizațiile sau rambursarea cheltuielilor de transport, cazare și masă.
Noi obligații pentru agenții de muncă temporară și firmele care detașează în străinătate
Schimbările apărute în vara trecută la detașările transfrontaliere implică obligații noi pentru agenții de muncă temporară și întreprinderile care detașează de pe teritoriul României în alte state ale UE sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, multe dintre ele fiind obligații de informare.
În cazul punerii la dispoziție a unui salariat, dacă „salariatul care a fost pus la dispoziția unei întreprinderi utilizatoare de către un agent de muncă temporară aflat pe teritoriul României trebuie să își desfășoare activitatea pe teritoriul unui stat membru (...), salariatul este considerat a fi detașat pe teritoriul respectivului stat membru de către agentul de muncă temporară cu care acesta se află într-un raport de muncă”.
Totodată, legea introduce o obligație expresă de a informa, în scris, salariatul detașat în străinătate, anterior detașării, cu privire la componentele remunerației la care are dreptul, cuantumul total al remunerației din perioada detașării, cheltuielile generate efectiv de detașare (transportul, cazarea și masa etc) sau link-ul către site-ul oficial național unic creat de statul membru gazdă.
Noi obligații ale firmelor care detașează pe teritoriul României în raport cu autoritățile de la noi
Alte modificări aduse detașărilor de Legea 172/2020 vizează întreprinderile ce detașează pe teritoriul țării noastre. În mare, ele înseamnă punerea la dispoziția autorităților de la noi a unor documente, dar și sancționarea, în caz de nereguli, în zona muncii nedeclarate.
De exemplu, firmele care detașează salariați la noi trebuie să pună la dispoziția autorităților acte din care să rezulte cuantumul total al remunerației aplicabile pe teritoriul României de care va beneficia salariatul și cheltuielile generate de detașare și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora.
Dacă găsesc nereguli, inspectorii de muncă sesizează autoritățile din statul de origine al prestatorului de servicii și/sau, după caz, aplică beneficiarului din România prevederile din Codul muncii referitoare la munca nedeclarată, adică amenzi de câte 20.000 de lei pentru fiecare salariat în neregulă.
Ce reprezintă, în esență, detașarea
După cum spuneam mai sus, Codul muncii este cel care reglementează toate aspectele activității salariaților din țara noastră, inclusiv detașarea. Concret, potrivit Legii 53/2003, detaşarea este “actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia”.Apoi, legea prevede că, în mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai după ce se obține consimţământul scris al salariatului.
Pe de altă parte, delegarea transnațională este, potrivit Legii nr. 16/2017, “situația în care o întreprindere stabilită într-un stat membru sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează pe teritoriul altui stat membru salariați cu care are stabilite raporturi de muncă”.
Detașarea lucrătorilor între statele UE rămâne, așa cum subliniază Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, „în centrul dezbaterilor publice, atât datorită implicațiilor sale practice, având în vedere că stabilește regulile privind principala formă de mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul UE, cât și a drepturilor pe care își propune să le garanteze și care, în acest domeniu, se află în conflict.
Concret, este vorba de libertatea de a presta servicii în UE, fără limitări legate de respectarea unor reguli suplimentare, cum ar fi standarde de muncă pentru lucrătorii detașați, promovarea concurenței loiale și necesitatea de a asigura totuși protecția drepturilor lucrătorilor detașați”.
vasilegabriel
Comentarii articol (0)