ACCES GRATUIT
Revista presei
Cele mai bine plătite domenii de activitate din UE. Sectorul comunicaţiilor și cel al serviciilor administrative și de asistență, în top
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii.
Articolul continuă mai jos
Cele mai bine plătite domenii de activitate din UE. Sectorul comunicaţiilor și cel al serviciilor administrative și de asistență, în topIndustria informaţiei şi comunicaţiilor era în 2018 cel mai bine plătit sector în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi al doilea cel mai bine plătit sector în alte patru ţări, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Totodată, serviciile administrative şi de asistenţă erau cel mai bine plătit domeniu în 12 din cele 27 de state membre ale UE.
Un nivel ridicat al salarizării se înregistrează și în domeniul activităţi financiare şi de asigurări. Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), acesta este pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre, potrivit Agerpres.
Deşi era în 2018 cel mai bine plătit sector în doar patru state membre ale UE (Franţa, Ungaria, Malta şi Suedia), sectorul activităților financiare și de asigurări era pe locul doi în 16 ţări şi pe locul trei în şase state membre.
Un alt domeniu unde se obţin câştiguri ridicate este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, care este cel mai bine plătit sector în şase state membre UE şi al doilea în alte două ţări.
Decizia Comisiei Europene: Statele UE pot să se abată de la ținta de deficit și în 2022Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022, susține vicepreședintele Valdis Dombrovskis. Clauza derogatorie le permite statelor membre să se abată de la deficitul bugetar maxim admis de 3% din PIB, pe perioada pandemiei. Datorită acestei clauze, România a putut adopta o lege a bugetului cu un deficit de 7,16% din PIB.
Potrivit unui comunicat al CE, comunicarea adoptată precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației.
Comisia avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR.
Comunicarea face precizări în ceea ce privește clauza derogatorie, activată în martie 2020 ca parte a strategiei CE de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus.
„Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european”, se arată în comunicat.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Conform legislației în vigoare, este strict interzisă copierea, reproducerea, redistribuirea, republicarea sau orice altă formă de reutilizare a acestui conținut, integral sau parțial, fără consimțământul scris al avocatnet.ro. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală.
Comentarii articol (0)