Cele două propuneri legislative au fost respinse definitiv în Parlament, ceea ce înseamnă că și-au încheiat parcursul legislativ și nu vor ajunge să se aplice.
Număr minim de zile de școlarizare și prime pentru profesorii care lucrează peste acest prag
Primul dintre cele două proiecte legislative prevedea ca structura anului școlar să nu se mai stabilească anual, prin ordin al Ministerului Educației, ca acum, ci ar fi trebuit să apară în Legea educației naționale nr. 1/2011. Acest lucru ar fi dus, potrivit inițiatorilor proiectului, la “asigurarea stabilității structurii anului școlar”.
Concret, după cum scria în proiect, anul școlar ar fi trebuit să aibă aceeași durată (1 septembrie – 31 august) și împărțire (două semestre) ca în prezent, dar, spre deosebire de ceea ce se-ntâmplă acum, ar fi avut și un număr minim de zile de școlarizare, stabilit în funcție de ciclul de învățământ.
Mai exact, anul școlar ar fi avut cel puțin:
- 175 de zile de școlarizare – în cazul ciclului primar (clasa pregătitoare – clasa a IV-a);
- 180 de zile de școlarizare - în cazul ciclului gimnazial (clasa a V-a – clasa a VIII-a);
- 185 de zile de școlarizare - în cazul ciclului liceal (de principiu, clasa a IX-a – clasa a XII-a).
În toate aceste zile suplimentare de școală, profesorii ar fi beneficiat de o primă salarială, calculată în raport cu numărul de ore efectuate.
Se propunea introducerea unui număr minim anual de zile de școală deoarece, potrivit inițiatorilor, în țara noastră este una dintre cele mai scurte perioade în care se face școală din Europa. De pildă, acest an școlar (2020-2021) are doar 33 de săptămâni, adică aproape 165 de zile, în condițiile în care în Danemarca și Italia sunt 200 de zile de școală pe an.
Vacanțele intersemestriale, acordate în funcție de regiune
Cel de-al doilea proiect ce viza modificarea Legii educației naționale prevedea “acordarea vacanței intersemestriale, în baza ordinului Ministerului Educației și Cercetării, pe o perioadă de minimum o săptămână, în fiecare macroregiune, în mod succesiv și fără suprapunere”.
Asta înseamnă că vacanțele intermestriale trebuiau acordate, pe rând, în fiecare dintre cele patru macroregiuni ale țării (urmau să fie stabilite ulterior), astfel încât acestea să nu se suprapună.
Această schimbare ar fi putut avea ca rezultat, potrivit inițiatorilor proiectului, “stimularea creșterii sectorului turism și, în principal, a sectorului din industria hotelieră și a serviciilor alimentare”, ținând cont de faptul că, la nivel național, vacanța intersemestrială ar fi putut acoperi cel puțin o lună.
Totodată, prin decalarea vacanțelor intersemestriale în funcție de regiune, putea crește, potrivit inițiatorilor măsurii, confortul celor care pleacă în vacanță în acea perioadă, datorită reducerii aglomerației de pe șosele și din stațiuni, ținând cont de faptul că nu ar mai pleaca toată lumea în același timp.
În plus, prin acest proiect era vizată și stabilirea unor date diferite de începere a anului școlar, în funcție de anul de studii. Mai exact, anul școlar putea începe:
- în prima zi de luni din septembrie – pentru ciclul primar, clasa a VIII-a și a XII-a;
- în a treia zi de luni din septembrie – pentru clasele V - VII și IX - XI.
Elevii nu vor intra în vacanța din februarie în același timp, săptămâna de vacanță fiind stabilită recent pentru fiecare județ în parte.
Atenţie! Din moment ce proiectele au fost respinse definitiv, acestea nu se pot aplica.
Comentarii articol (0)