Pedepsele cu închisoarea pot fi aplicate și pentru faptele de spălare de bani comise în țări unde ele nu sunt sancționate

Legea nr. 102/2021, ce completează art. 49 din Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare de vineri. Această completare a fost făcută ca urmare a transpunerii în legislaţia autohtonă a unor prevederi dintr-o directivă europeană.

Articolul 49 din Legea 129/2019 stabileşte că spălarea de bani constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la 10 ani, fiind incriminată şi tentativa.

Anterior modificărilor aduse de Legea 102/2021, spălarea de bani era considerată infracţiune indiferent dacă fusese comisă pe teritoriul României sau în alte state membre sau state terţe. Totuşi, de vineri, spălarea de bani va fi considerată infracţiune, dacă este comisă de o persoană fizică sau juridică română, chiar dacă fapta nu este incriminată în ţara sau statul în care a fost săvărşită.

De asemenea, Legea 102/2021 stabileşte că săvârşirea de către entităţile raportoare a infracţiunii de spălare de bani în exercitarea activităţii lor profesionale reprezintă circumstanţă agravantă. Pentru infracţiunile săvârşite în circumstanţe agravante se poate aplica o pedeapsă mai mare.

Entităţile raportoare sunt cele care trebuie anunţe tranzacţiile în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent că tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe care au o legătură între ele. Dintre aceste entităţi amintim notarii publici, avocaţii, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, agenţii imobiliari, instituţiile de credit şi cele financiare, precum şi auditorii, experţii contabili sau cei care oferă consultanţă fiscală.

Aceste entităţi raportoare trebuie să pună la dispoziţia Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor datele sau informaţii, precum să aplice şi măsuri de cunoaştere a clientelei.