PNRR: Implementarea clasificării firmelor în funcție de riscul fiscal se va face, până în 2026, cu bani de la UE

PNRR (forma finală publicată miercuri, ce a fost trimisă autorităților europene pentru aprobare) va permite Guvernului să obțină bani de la autoritățile europene pentru implementarea managementului contribuabililor în funcție de riscul fiscal. Astfel, presiunea pentru bugetul de stat va fi mai mică și reforma va putea fi făcută mai ușor.

În esență, autoritățile explică în PNRR că reducerea pierderilor la bugetul de stat, ce rezultă din neîncasări de taxe și impozite, poate fi eficientizată prin concentrarea controalelor fiscale în domeniile cu risc fiscal ridicat (precum cel al comerțului sau cel al construcțiilor, însă mai este indicată și evaziunea din munca la negru/gri). Pe scurt, comportamentul Fiscului în relația cu contribuabilii va fi dictat de cât de corecți sunt aceștia.

„Reforma urmărește crearea cadrului procedural și de susținere pentru realizarea, implementarea și utilizarea managementului integrat de risc la nivelul administrației fiscale, de către toate funcțiile administrației, pentru crearea unui sistem de identificare, planificare, evaluare și adaptare a activităților în procesul de administrare fiscală, în funcție de riscurile fiscale identificate (permanent actualizate)”, este explicat în PNRR. Odată implementat sistemul de management bazat pe nivelul de risc fiscal, conformarea fiscală va crește și evitarea obligațiilor fiscale, evaziunea fiscală și frauda fiscală se vor reduce, spune Executivul.

Practic, ANAF va investi în implementarea unei platforme complexe prin care să analizeze volumele mari de date pe care le deține despre contribuabili. Aici vor ajunge informații atât din sistemele interne ale Fiscului (care există deja sau care vor apărea în viitorul apropiat), cât și din schimbul de informații cu autoritățile altor țări sau din alte surse relevante (de exemplu, operațiunile derulate de firme prin unitățile Trezoreriei Statului sau informațiile din sistemele inspectoratelor teritoriale de muncă).

„ (...) devine imperativă implementarea unui sistem de analiză masivă a datelor simultan cu implementarea unor sisteme care să permită deopotrivă creșterea controlului asupra tranzacțiilor derulate în economie și a capacității de colectare a datelor relevante. O astfel de abordare va contribui la scăderea costurilor de intervenție a administrației fiscale (prin adaptarea măsurilor de administrare fiscală a riscului fiscal asociat fiecărui contribuabil) și la creșterea eficacității prin adoptarea unor măsuri adecvate, țintite, în funcție de zonele de risc identificate cu ajutorul tehnologiilor și al know-how-ului din domeniul analizei de risc”, este punctat în PNRR.

În acest sens, este indicată Direcția generală de management a riscului, care a apărut în 2020, ca o piesă-cheie în puzzle-ul reformei ANAF. Aceasta se va ocupa de stabilirea criteriilor de risc fiscal, de regulile pentru administrarea și verificarea contribuabililor în funcție de risc, dar și de actualizarea constantă a registrului electronic al riscurilor.

Așa cum indicam mai sus, autoritățile încep să adune din ce în ce mai multe informații despre contribuabili, din diverse surse, tendință care se va accelera în următorii ani (având în vedere planurile de digitalizare ce urmează să fie finalizate în curând). Legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea facturării electronice și implementarea SAF-T, de exemplu, vor duce la o creștere imensă a volumului de date care se duc de la contribuabili la ANAF.

„Implementarea SAF-T, a sistemului de facturare electronic, a sistemului caselor de marcat electronice, dar și a altor sisteme (sisteme avansate de analiză), precum și integrarea acestora, va avea drept consecință optimizarea analizei de risc, realizarea unei analize de coerență a datelor/informațiilor declarate prin intermediul declarațiilor fiscale de către contribuabil cu datele din contabilitatea acestuia, astfel încât să poată fi identificați contribuabilii cu risc fiscal”, scrie în documentul citat.

Totodată, Guvernul scrie în PNRR și despre o altă intenție care fusese anunțată pentru 2021, la fel ca implementarea managementului în funcție de risc. Este vorba despre redefinirea pachetelor de contribuabili (în funcție de dimensiune), care ar urma să se facă, de fapt, în 2022.

„Pe măsura rafinării și a creșterii acurateții informațiilor deținute, vom redefini pachetele de contribuabili, o primă revizuire urmând să se realizeze la începutul anului 2022. Este important ca numărul de mari contribuabili să fie unul adecvat, astfel încât să reflecte caracteristicile și complexitatea acestui tip de contribuabili, dar și gestionabil din perspectiva resurselor umane disponibile, care să înțeleagă pe deplin riscurile fiscale pe care le prezintă segmentul marilor contribuabili”, este detaliat în PNRR.

În altă ordine de idei, se face referire inclusiv la tranziția către mai multe controale fiscale desfășurate online, idee subliniată lunile trecute chiar și de reprezentanții ANAF: „În același timp, criza generată de pandemia de COVID-19 a accentuat importanța tranziției acțiunilor de inspecție realizate de către structurile de control de la mediul fizic la cel digital și necesitatea realizării acestei schimbări importante operaționale, către desk-audit, care va fructifica și informațiile furnizate de sistemele informatice aflate în dezvoltare sau care vor fi dezvoltate în viitor”, scrie în PNRR.

Toate aceste măsuri urmează să fie implementate până în a doua parte a anului 2026, iar lucrurile vor dura atât și din cauză că va fi nevoie de pregătirea personalului ANAF pentru reformă. De ce sunt șanse mari ca obiectivele să fie atinse? Pentru că banii necesari investițiilor incluse în PNRR vin de la autoritățile europene, astfel că presiunea pe bugetul de stat este mai mică și măsurile pot fi implementate mai ușor. Pe scurt, UE va da un avans de 13% din banii necesari implementării PNRR, iar ulterior autoritățile de la noi vor putea cere, de două ori pe an, sume suplimentare, pe măsură ce sunt atinse obiectivele propuse.

Atenție! Măsurile incluse în PNRR vor fi puse în aplicare prin tot felul de modificări legislative, achiziții publice și investiții, astfel că acestea vor fi realizate efectiv într-o perioadă de câțiva ani.