Exemple de angajaţi care pot primi un tratament preferenţial, fără ca ceilalți să fie discriminați

Femeile însărcinate pot avea un program de lucru mai scurt cu o pătrime, fără a li se reduce salariul. Dacă starea de sănătate, a lor sau a fătului, nu le permite să muncească cu normă întreagă, acestea pot cere angajatorului, argumentând cu o scrisoare medicală, reducerea programului de lucru. Mai exact, dacă programul de lucru normal este de opt ore, salariata gravidă va lucra doar şase ore, sau dacă programul este de 12 ore, va munci doar nouă ore, fără însă ca drepturile bănești să sufere vreo modificare. 

În plus, OUG 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă prevede că angajatorii au obligația de a le permite salariatelor gravide să efectueze consultațiile prenatale în limita a 16 ore pe lună, dacă investigațiile se pot efectua doar în timpul programului de lucru. Această dispensă trebuie oferită fără reducerea drepturilor salariale. 

Chiar dacă au aceleași drepturi și obligații ca și salariații adulți, angajații minori nu pot lucra mai mult de șase ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână, stabilește Codul muncii. Mai mult, nu pot presta muncă suplimentară, de noapte, în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase. La locurile de muncă, salariaţii minori beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, dacă durata zilnică de muncă este mai mare de patru ore şi jumătate.

În plus, angajatorul este obligat, prin lege, să acorde salariatului minor trei zile lucrătoare suplimentare de concediu de odihnă faţă de minimul stabilit prin lege, de 20 de zile lucrătoare, prevăzute pentru salariaţii adulţi pe an. 

Tot de trei zile de odihnă suplimentare, au dreptul și persoanele cu dizabilități, care dețin un certificat de încadrare în handicap. Acești salariați au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi, în cazul în care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens. 

Mai mult, acești salariați vor primi cursuri de formare profesională, vor avea timp rezonabil să se adapteze activității de la locul de muncă și pot primi chiar și consiliere pe parcursul angajării sau pe durata perioadei de probă, ce poate depăși 45 de zile lucrătoare, din partea unui consilier specializat în medierea muncii.

Totodată, salariatele care urmează o procedura de fertilizare “in vitro” primesc trei zile de concediu suplimentar de odihnă, plătit de angajator, împărțit astfel:

• o zi la data efectuării puncției ovariene;
• două zile de la data efectuării transferului de embrion.

Pentru a putea primi aceste zile, salariatele trebuie să înainteze o cerere angajatorului, însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist. 

Salariatele care alăptează un copil cu vârsta de până în 12 luni au dreptul, în timpul programului de lucru, la două pauze de alăptare de câte o oră fiecare. OUG 96/2003 menționează că “[î]n aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul” sau, la cerere, durata normală a timpului de lucru se reduce cu două ore zilnic, fără a le fi diminuate veniturile salariale.

Salariații-părinți au dreptul la o zi liberă pentru verificarea anuală a stării de sănătate a copilului. Dacă au unul sau doi copii, salariații poate cere o singură zi liberă, dacă au trei sau mai mulţi copii pot cere două libere (consecutive sau separate). Liberul se acordă la cerere, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic, iar după efectuarea controlului este necesară prezentarea unei adeverinţe angajatorului.

Tot salariații-părinți pot primi, față de ceilalți salariați, concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav, cu o durată de maximum 45 de zile într-un an.

Concluzionând, angajatorii nu trebuie să te teamă să acorde un tratament preferențial unora dintre salariați, dacă acest tratament are la bază prevederi legale, iar dacă apar plângeri legate de discriminare din partea celorlalți angajați, acestea pot fi rezolvate printr-o simplă trimitere la actul normativ ce prevede respectivele beneficii.